Creierul si sistemul nervos

creier

Creierul controleaza tot ce face organismul nostru, comutand toate butoanele din corp. El ne face umani pentru ca ne da posibilitatea si puterea de a visa, de a ne imagina, de a judeca, de a intelege radicalii, de a ne indragosti, de a avea dorinte fizice, de a inventa masini zburatoare, de a glumi si de a face milioane de alte lucruri, pe care celelalte specii nu le pot face.

Creierul are diferite capacitati la diferite varste. La tinerete poate acumula mai multa informatie, cu mici erori, iar la batranete poate stoca mai putina informatie cu erori mai mari. In schimb, se pare ca la maturitate creierul este capabil de judecati mai complexe si de conexiuni mai multe, pe baza experientei acumulate.

“Nu este de ajuns sa ai un creier bun; important este sa te si servesti de el.” (Descartes)

Imbatranirea creierului poate fi incetinita daca il “lucram”, daca il folosim cat mai mult. Din fericire asta putem face fiecare dintre noi: sa citim, sa planificam si sa facem analize mentale, sa ne delectam cu jocuri logice, sa dansam, sa socializam si sa gandim cat mai mult. Recompensa va fi faptul ca vom avea un creier in stare optima de functionare pentru tot restul vietii, va fi redus procesul normal de deteriorare datorat varstei, iar refacerea celulelor se va produce normal.

Oamenii isi folosesc toate partile creierului, doar ca utilizeaza parti diferite in momente diferite.

Aproximativ 80% din creier este de fapt apa, iar restul sunt structuri fizice si biochimice. Chiar daca nu este un organ impresionant din punctul de vedere al dimensiunilor, el este extraordinar din punctul de vedere al puterii. Creierul reprezinta cam 2% din greutatea unei persoane de 75 de kg, dar foloseste 25% din oxigenul si glucoza pe care sangele le transporta prin corp pentru nutritie. Creierul cantareste 1.5 kilograme si contine 100 de miliarde de neuroni care, daca ar fi asezati in linie dreapta, s-ar intinde pe o lungime de 50.000 km. Fiecare dintre aceste celule nervoase contine informatii care trebuie transmise unui alt neuron pentru ca organismul sa functioneze corect.

Functiile sistemului nervos

  • Controleaza toate activitatile organismului: miscarea muschilor voluntari si a celor involuntari, functionarea organelor interne, perceptiile, emotiile.
  • Proceseaza informatiile primite din lumea exterioara organismului, trimitandu-le tuturor partilor corpului, de unde acestea se intorc la creier.
  • Ofera circuitul de comunicare dintre creier si tot restul corpului.

Din aceasta animatie poti sa-ti faci o idee mai buna despre cum functioneaza sistemul nervos.

Din ce este alcatuit sistemul nervos

Sistemul nervos central, format din:

  • Creier, care primeste informatii, trimite impulsurile nervoase si indeplineste functii cum ar fi gandirea si memoria.
  • Maduva spinarii, care transporta impulsurile nervoase de la creier catre sistemul nervos periferic.

Sistemul nervos periferic cuprinde:

  • Toti nervii din afara maduvei spinarii
  • Nervii cranieni – care pornesc de la creier
  • Nervii spinali – care pleaca de la maduva spinarii.

Nervii periferici sunt nervi motorii, care transmit impulsurile de la creier si nervi senzoriali, care transmit impulsurile catre creier. Nervii motorii genereaza miscare, pe cand cei senzoriali determina senzatii precum durerea, caldura, raceala, gustul si atingerea.

Intrucat nervii periferici se afla sub controlul constient al persoanei, ei mai sunt numiti nervi voluntari. Acestia alcatuiesc sistemul somatic.

Sistemul nervos autonom este constituit din nervii involuntari, care sustin muschii involuntari ai corpului:

De asemenea, acesti nervi sustin glandele si miocardul, influentand si temperatura corpului.

Sistemul nervos autonom cuprinde:

  • Sistemul simpatic – care are legatura cu actiunea si cu reactia de lupta sau de fuga
  • Sistemul parasimpatic – care are legatura cu relaxarea, meditatia, somnul si odihna. Prin intermediul lui se realizeaza vindecarea fizica.

Cele doua sisteme functioneaza separat, nu pot fi active in acelasi timp.

Plexul solar –  este o retea mare de nervi situata la nivelul diafragmei.

Creierul

Creierul este alcatuit din trei parti:

Creierul mare, care reprezinta 70% din volumul intregului creier.

Emisfera stanga controleaza scrisul, cititul, vorbirea, capacitatile matematice si stiintifice, fiind mai rationala, mai logica si mai analitica. Ea controleaza latura concreta.

Emisfera stanga influenteaza partea dreapta a corpului, iar emisfera dreapta controleaza partea stanga a corpului.

Emisfera dreapta este corelata cu expresia artistica, creativitatea, intuitia si gandirea holistica, orientarea in spatiu si controleaza latura imaginativa. Pentru a functiona, emisfera dreapta are nevoie de cea stanga.

Lobii frontali coordoneaza lucruri cum ar fi planificarea, personalitatea, comportamentul si emotiile. Aceasta zona ne permite sa facem diferenta intre bine si rau, sa luam decizii si ne ajuta sa gandim abstract.

Lobul parietal este asociat cu atingerea si cu miscarea membrelor. La jonctiunea sa cu lobul occipital sunt localizati centrii care se ocupa de vorbire si de intelegerea vorbirii.

Lobii occipitali controleaza vederea.

Lobii temporali sunt localizati de o parte si de alta a creierului, cam la nivelul urechii, si proceseaza sunetul, fiind responsabili si pentru memoria de scurta durata.

Creierul mic (cerebelul) este mai redus ca dimensiune decat creierul mare. Acesta coordoneaza activitatile muschilor, mentine echilibrul corpului, influenteaza circulatia, respiratia, reflexele si regleaza ciclurile de somn.

Trunchiul cerebral  (creierul inferior) controleaza bataile inimii, respiratia, tensiunea arteriala si digestia.

De la creier pornesc 12 perechi de nervi, care au legatura cu senzatiile si miscarile de la nivelul capului si al gatului.

Maduva spinarii se intinde de la baza creierului pana in zona sacrala. De fapt, ea este o continuare a trunchiului cerebral.

Din maduva spinarii pornesc 31 de perechi de nervi care inerveaza trunchiul si membrele.

O parte a maduvei spinarii influenteaza miscarea, iar celelalte parti capacitatea senzoriala.

Neurotransmitatorii sunt mesagerii chimici din creierul nostru, cei care ajuta la transmiterea de informatii de la un neuron la altul.

Atunci cand avem probleme neurologice, cauza este adesea o disfunctie a unui neurotransmitator. Daca el nu poate transmite o informatie unui alt neuron, atunci nu mai stim cum sa ducem la bun sfarsit o anumita sarcina. De asemenea, un declin natural al functiei anumitor neurotransmitatori, ne poate face vulnerabili in fata unor afectiuni ca dementa sau depresia.

Talamusul este locul prin care trec multe parti ale creierului. El aduna informatia senzoriala de la maduva si apoi regleaza miscarile inainte sa le facem. Este responsabil ca miscarile sa fie line. Problemele cu talamusul pot duce la aparitia tremurului, sau a miscarilor brutale, necontrolate.

Sistemul limbic nu este o structura, ci o serie de carari care incorporeaza diferite structuri din creier cum ar fi hipocampul si nucleul amigdalian.

Informatia adunata de vedere si auz trece de la ochi si de la urechi direct in cortex, astfel incat noi recunoastem senzatia si ii pricepem sensul. Pe de alta parte, mirosul trece peste cortex si influenteaza in mod direct nucleul amigdalian, astfel ca organismul nostru reactioneaza inainte de a putea sa prelucram constient informatia.

Nucleul amigdalian este raspunzator de emotii, dispozitie si alte functii care au legatura directa cu depresia si anxietatea. Hipocampul care se afla in apropiere, se ocupa de procesarea si stocarea memoriei de scurta durata.

Nervii

Celula nervoasa (neuronul) reprezinta unitatea functionala a sistemului nervos.

Neuronii sunt celule cu sarcina electrica. Ei, impreuna cu fibrele nervoase, conduc impulsurile nervoase cu o viteza foarte mare. Acestia transmit mesaje de la creier, catre acesta si in interiorul lui.

Exista trei tipuri de neuroni:

  • Senzoriali, care transmit semnale catre maduva spinarii si catre creier
  • Motorii, care transmit semnale de la creier si maduva spinarii catre muschi si glande
  • Micsti, care transmit semnale intre creier, maduva spinarii si alte parti ale corpului.

Neuronii sustin informatia, dar daca ea nu este comunicata altui neuron, aceasta este practic inutila.

Aici intervin prelungirile acestor neuroni, care se numesc dendrite si care transmit informatia catre dendritele altor neuroni. Ele pot influenta felul in care este transmis semnalul, felul in care acesta este receptionat si transmis altor neuroni.

Ganglionii sunt mase de tesut nervos in care neuronii sistemului autonom se intalnesc inainte de a intra in legatura cu neuronii micsti din maduva spinarii. Ei se situeaza in interiorul sau in apropierea organelor din abdomen sau din torace.

Nervii si ganglionii se unesc pentru a forma plexurile, conectate la centrele controlului involuntar din creier prin intermediul trunchiurilor nervoase. Cel mai cunoscut este plexul solar.

Simturile

Aparatele auditiv, vizual, vestibular, gustativ si olfactiv sunt corelate simturilor auzului, vazului, echilibrului, gustului si mirosului.

Cu ce interactioneaza sistemul nervos

Sistemul nervos interactioneaza cu toate celelalte sisteme ale corpului, in special cu sistemul muscular.

Conexiunea minte/corp

Creierul reprezinta computerul organismului, generand activitatile operatorii si de programare ale mintii.

Nervii reprezinta comunicare, cu noi insine si cu ceilalti.

Coloana vertebrala reprezinta elementul de sustinere a vietii. In cartea lui Louise Hay – “Heal your body” (“Vindeca-ti corpul”) exista un tabel al vertebrelor spinale si al legaturii pe care fiecare dintre acestea o are cu gandurile si modelele noastre de comportament.

Problemele care apar la nivelul sistemului nervos, pot trimite la faptul ca uneori exista anumite lucruri care obtureaza canalele de comunicare si de buna dispozitie; de obicei este vorba despre modelele invechite care influenteaza negativ.

Cum functioneaza creierul (o privire sumara)

In copilarie avem toata materia cenusie adunata pe un spatiu restrans. Precum crengile unui copac, ele se acopera una pe cealalta. Aceasta anatomie face dificile anumite lucruri, cum ar fi luarea de decizii, pentru ca structurile care se intretaie fac aproape imposibila concentrarea pe un singur lucru. Pe masura ce copiii cresc, la varsta de 3, 4 si 5 ani, creierul lor incepe sa decida care crengute trebuie sa se dezvolte si care dintre ele trebuie sa cada.

Cu cat folosim mai mult anumite parti ale creierului cand suntem mici, cu atat acei neuroni se vor dezvolta mai mult, iar ceea ce nu folosim, nu se va dezvolta la fel de mult. Felul in care ne antrenam creierul la o varsta frageda, are efect asupra dezvoltarii anumitor neuroni.

Dupa cum sustine o teorie actuala, la copiii autisti acele legaturi nefolosite nu cad, ceea ce inseamna ca intretaierea ramane si ii impiedica pe acestia sa se concentreze, pentru ca se intampla prea multe in jurul lor.

Acest lucru este diferit de afectiunea atentiei deficitare, cea care afecteaza capacitatea de concentrare. Multi dintre noi am avut-o din copilarie (dar rareori era diagnosticata cu ceva ani in urma), iar dificultatea de a ne concentra asupra unui subiect este ceva ce purtam cu noi la maturitate.

Dezvoltarea neurologica poate explica partial de ce creierul nostru functioneaza in anumite moduri pe masura ce imbatranim. In cazul in care, copii fiind, nu am ascultat muzica sau nu am invatat sa schiem, sau sa vorbim frantuzeste, a invata aceste lucruri la maturitate este mai dificil din cauza nedezvoltarii conexiunilor intre neuroni pentru a procesa aceasta informatie.

Surse: Joan Cosway-Hayes – “Reflexologia pentru toti”; Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”.

Sursa foto: Flickr

One thought on “Creierul si sistemul nervos

  1. Pingback: Cum mă pot relaxa când sunt stresat | Oportunitati pentru Toti Adolescentii

Lasa un comentariu cu parerea ta