Stresul – ce este, cum actioneaza si cum il recunoastem

stresul ce este cum actioneaza si cum il recunoastemjpg

Devenim tot mai stresati si de aceea avem nevoie sa controlam stresul. Inainte de toate trebuie sa intelegem ce este, cum actioneaza si cum il recunoastem cand apare. Stresul nu este o boala, dar poate fi sursa unor boli. El se poate naste dintr-un simplu gand sau dintr-o veste neasteptata. Daca nu suntem constienti de el, creste pana cand ne afecteaza calitatea vietii si ne imbolnaveste. In conditii de stres ne sunt reduse atat claritatea mentala, cat si calitatea emotiilor sau starea generala de bine.

Se stie ca traim intr-o lume in plina expansiune tehnologica, marcata de crize economice si tensiuni sociale. Toate acestea au adus cu sine o viata mai agitata pentru toata lumea, mai putin timp liber, mai multe obiecte, mai putini bani si mai multe probleme.

In seria de articole despre stres vom vedea cate dintre aceste probleme sunt inevitabile si cate sunt provocate chiar de noi. Din articolul de azi invatam ce este stresul, care este mecanismul lui de actiune si cum ne dam seama ca suntem stresati. In articolele viitoare vom analiza cauzele stresului, vom vedea care sunt sursele de stres, metodele de a-l tine sub control si ce solutii exista pentru diverse situatii stresante.

Ce este stresul

Stresul este reactia organismului la orice stimuli care tulbura echilibrul. Altfel spus, stresul este raspunsul nostru intern la situatii pozitive sau negative care ne solicita sa ne adaptam schimbarii.

Hans Selye, unul din pionierii studiului despre stres, il defineste ca raspunsul nespecific al corpului la orice cerinta cauzata de, sau rezultata din conditii placute sau neplacute.

Trebuie sa intelegem ca stresul nu este reprezentat de factorii externi solicitanti, ci de reactia noastra la ei.

Practic, in situatii de pericol in organismul nostru se declanseaza semnalul ”lupta sau fugi” prin secretia hormonului stresului numit adrenalina. In orice situatie pe care creierul o considera periculoasa, in corp se intampla cateva fenomene: creste pulsul si ritmul respiratiei, muschii se contracta si omul incepe sa transpire, digestia este blocata, creste atentia si vigilenta. In acest fel suntem pregatiti pentru a infrunta pericolul. Toata energia este directionata spre rezolvarea acelei situatii, adica spre atentie si miscare, iar alte functii ale organismului sunt neglijate. Suntem dotati cu acest sistem de aparare din vremuri preistorice cand omul primitiv era nevoit sa se apere de atacurile animalelor. Astazi ne confruntam cu alt gen de pericole si de factori stresanti, dar adrenalina isi face datoria si ne pregateste fie sa luptam – adica sa infruntam situatia, fie sa sa fugim.

Hans Selye a identificat trei stadii de adaptare a omului la stres:

  • Recunoasterea – este stadiul in care omul identifica pericolul si intra in starea de alerta ”lupta sau fugi”. Se produc ambii hormoni ai stresului: adrenalina si cortizol.
  • Rezistenta – este stadiul in care corpul tinde sa se adapteze unei situatii solicitante care persista. Adaptarea necesita resurse fiziologice care pot fi epuizate.
  • Epuizarea – daca apare inseamna ca situatia stresanta a durat prea mult si resursele de energie ale corpului s-au epuizat. Sistemul imunitar este deja slabit si pot aparea afectiuni ce dureaza si boli.

Pentru organismul nostru factorii stresanti pot fi foarte diversi: de la o lovitura fizica sau o rana, la oboseala, vant, substante poluante, aditivi alimentari, caldura prea mare si pana la o discutie in contradictoriu pe care o avem cu cineva. Intensitatea la care percepem stresul este si ea diferita de la un caz la altul si poate merge de la stres foarte mare, care ne induce stare de panica, pana la stres imperceptibil. Acesta este cel mai periculos, deoarece nu ne dam seama ca la un anumit nivel exista un stres care se infiltreaza in viata noastra si in acest caz nu facem nimic pentru a-l elimina.

Mecanismul de actiune al stresului

Cand in corpul nostru se activeaza semnalul ”lupta sau fugi”, sistemul nervos intra in alerta si se secreta hormonii stresului – adrenalina, noradrenalina si cortizolul. In acelasi timp se produc si alte schimbari fizice si psihice care pregatesc corpul fie pentru fuga, fie pentru lupta.

  • Simturile devin mai acute. Pupilele se dilata pentru a vedea mai clar chiar si in intuneric. Parul de pe corp se ridica (pielea de gaina), ceea ce ne creste perceptia la mediul inconjurator.
  • Sistemul cardiovascular intra puternic in actiune crescand de 5 ori rata de pompare a sangelui. Arterele se contracta pentru a maximiza presiunea in jurul sistemului, in timp ce venele se deschid pentru a usura intoarcerea sangelui catre inima. Sangele duce oxigenul spre muschi ajutandu-i sa lucreze mai intens.
  • Sistemul respirator este pregatit: plamanii, gatul si narile se deschid iar ritmul respiratiei se mareste pentru a asigura reoxigenarea corespunzatoare a fluxului crescut de sange. Respiratia adanca ne permite de asemenea sa tipam mai puternic (pentru a ne intimida eventualul adversar).
  • Grasimile din celule si glucoza din ficat sunt metabolizate pentru a crea energie instanta.
  • Sistemele care nu sunt esentiale sunt oprite, pentru a economisi energie. Astfel sistemul digestiv, cel imunitar si cel reproducator sunt suspendate; detoxifierea si repararea celulelor sunt si ele blocate. Intestinele si vezica sunt inchise pentru a reduce nevoile fiziologice.
  • Vasele mici de sange de sub piele se strang pentru a reduce o eventuala pierdere de sange in urma unei rani si de aceea suntem palizi.
  • Apare transpiratia pentru a raci intreg sistemul deoarece unele parti ale corpului functioneaza la capacitate maxima.
  • Sunt eliberate endorfinele – “drogurile” naturale ale corpului ce ne fac sa nu simtim durerea (cand te lupti nu trebuie sa iti faci griji pentru durere, te poti ocupa de asta mai tarziu).
  • Sistemul natural de judecata este inlocuit cu un mod de gandire mult mai primitiv; este timpul pentru actiune nu pentru a sta pe ganduri si a analiza situatia. Creierul se concentreaza pentru a realiza de unde vine amenintarea. In momentele de maxima tensiune creierul functioneaza de cateva ori mai rapid pentru a ne da timp suficient de reactie. Parca in mintea noastra timpul se dilata, iar evenimentele din fata noastra s-ar desfasura cu incetinitorul, iar noi am putea sa le vedem mai in detaliu. De fapt totul se petrece in timp real, dar creierul gandeste mult mai repede si ne ajuta sa avem reactii fizice fulgerator de rapide.
  • Practic tot corpul este antrenat in a castiga abilitatea fizica necesara pentru a scapa din situatia de amenintare. Ai auzit probabil de povesti ce par miraculoase cand mamele au ridicat masini pentru a-si scoate copiii de sub ele, sau oameni care de frica au omorat sau au pus pe fuga animale salbatice cu mainile goale. In acele momente suntem capabili sa ne depasim limitele fizice.
  • De multe ori insa corpul poate sa „inghete”, asa cum iepurii o fac la farurile masinilor, sau chiar oamenii cand se opresc in mijlocul strazii in fata unei masini venind spre ei. Alte animale care poseda si ele acest raspuns se prefac a fi moarte si nu se misca, in speranta ca atacatorul le va lasa in pace. Pentru oameni acest raspuns al „inghetarii”, incremenirii, vine uneori chiar inainte sa se declanseze semnalul „lupta sau fugi”.
  • In momentul activarii semnalului „lupta sau fugi” avem tendinta sa percepem lucrurile inconjuratoare ca potentiale amenintari. Prin natura sa intrinseca, sistemul “lupta sau fugi” trece dincolo de mintea rationala. Putem reactiona exagerat  la cel mai mic comentariu. Frica este foarte mare, iar atentia se indreapta asupra oricaror lucruri care ne-ar putea ameninta in vreun fel. Mintea este in alerta maxima.

Este usor sa ne dam seama cum aceste reactii pot duce in timp la blocaje, afectiuni si pot provoca chiar boli. Cu cat mai mult dureaza episodul stresant, cu atat mai mare este riscul ca efectele stresului sa devina din ce in ce mai grave. Una din cele mai mari probleme care apar ca efect al stresului este scaderea imunitatii. Pur si simplu sistemul nostru imunitar nu mai face fata in timp suprasolicitarii organismului si cedeaza. Este extrem de important sa iesim cat mai repede posibil din orice situatie stresanta.

Suprimarea digestiei duce la un tranzit intestinal slab si in timp produce sindromul colonului iritabil. Oprirea sistemului reproducator duce in timp la disfunctii sexuale si la pierderea libidoului. Vasele de sange care se contracta duc la o proasta circulatie care poate fi o cauza pentru presiunea arteriala crescuta si chiar raceala in maini si picioare. Cresterea batailor inimii duce la palpitatii si la alte complicatii cardiace. Cand detoxifierea este blocata, toxinele se aduna in primul rand in ficat si intestine. Acestea creeaza acid ce nu poate fi eliminat si corpul nostru va avea un mediu acid, care este propice dezvoltarii ciupercilor (printre care Candida albicans) si chiar cancerului. Oprirea sistemului imunitar duce la infectii cronice si boli autoimune. Este probabil motivul pentru care sistemul imunitar distruge tesuturile sanatoase si ataca organismul pe care este menit sa-l pazeasca. Blocarea repararii celulelor este motivul pentru care oamenii nu se vindeca chiar daca mananca sanatos si iau suplimentele potrivite. Stresul actioneaza la nivel mental si nervos, iar aceasta ne afecteaza intreaga viata.

Care sunt semnele ca o persoana este stresata

Exista un stres evident, de care esti constient, il simti foarte puternic si un stres ascuns, de care nu esti constient ca exista, dar care te face sa ai o stare generala proasta sau sa fii nemultumit in general de viata ta. Acesta este cel mai periculos deoarece cat timp nu il percepem, nu vom putea lua masuri sa-l indepartam. De aceea nu ne dam seama intotdeauna ca suntem stresati, ci simtim doar o stare de rau general, de agitatie, o neliniste sau avem insomnii, ori o eruptie pe piele.

In prima faza a episodului stresant se declanseaza semnalul ”lupta sau fugi”. Daca pericolul nu dispare si factorul stresant persista mai mult timp, avem alte feluri de reactii.

Semnele stresului pot fi cognitive, emotionale, fizice, sau de comportament.

Simptome cognitive

  • Probleme de memorie
  • Incapacitatea de a te concentra
  • Judecata slaba
  • Pesimism, etc.

Simptome emotionale

  • Toane
  • Iritabilitate
  • Agitatie
  • Incapacitatea de a te relaxa
  • Senzatia ca esti coplesit si depasit de situatie
  • Sentiment de singuratate si izolare
  • Depresie
  • Anxietate
  • Frustrare
  • Manie
  • Tristete
  • Frica
  • Panica, etc.

Simptome fizice

  • Dureri de stomac
  • Tensiune musculara
  • Transpiratie excesiva
  • Insuficienta respiratorie
  • Diaree sau constipatie
  • Cresterea frecventei de urinare
  • Indigestie
  • Modificari ale nivelului glucozei in sange
  • Greata
  • Ameteli
  • Migrene
  • Oboseala
  • Durere in piept
  • Puls crescut
  • Pierderea apetitului sexual
  • Raceli frecvente
  • Menstruatie neregulata si alte dereglari hormonale
  • Sangerari nazale
  • Eruptii cutanate
  • Caderea parului
  • Fluctuatii ale greutatii corporale, etc.

Simptome de comportament

  • Dereglarea apetitului
  • Tulburari de somn
  • Izolare
  • Amanarea sau neglijarea responsabilitatilor
  • Apelarea la droguri (alcool, tutun, cafea, mancare, substante interzise) pentru relaxare
  • Gesturi necontrolate ce arata frica, nerabdare, nervozitate (clipitul din ochi, scrasnitul dintilor, plimbatul din colt in colt, rosul unghiilor), etc.

Daca factorii declansatori ai stresului nu sunt inlaturati la timp, iar starea de stres continua, incep sa apara diverse afectiuni si chiar riscul unor boli grave ca urmare a acumularii in organism a hormonilor de stres:

  • Scaderea imunitatii
  • Depresie
  • Oboseala cronica
  • Hipertensiune arteriala
  • Aritmii
  • Boli ale inimii
  • Atac de cord
  • Tulburari gastro-intestinale: crampe, constipatie, diaree, arsuri stomacale, ulcer gastric, sindromul colonului iritabil
  • Fluctuatii ale greutatii corporale
  • Disfunctii sexuale si probleme de fertilitate
  • Astm
  • Alergii
  • Artrita reumatoida
  • Probleme dermatologice: acnee, eczeme, psoriazis.

Stresul ne va afecta in primul rand organele si sistemele corpului unde avem o sensibilitate sau o predispozitie genetica de a dezvolta boli. Acesta este motivul pentru care fiecare din noi reactionam diferit la stres: unora le cade parul, sau in timp incarunteste, altii au tulburari de somn, altii se ingrasa sau slabesc, iar altii fac un ulcer, o crestere a colesterolului ori alte boli mai grave sau mai putin grave.

Exista doua tipuri de personalitate in randul oamenilor si fiecare reactioneaza diferit la stres.

Personalitatile de tip A sunt mai stresate si sunt caracterizate in principal prin: nerabdare, expresie tensionata a fetei, nemultumire fata de postul actual si dorinta de a avansa, competitie la munca, jocuri si sporturi, certuri frecvente, vorbire rapida si cu tonul ridicat, grabirea sau intreruperea interlocutorului.

Personalitatile de tip B sunt mai calme, zambesc mai mult, evita situatiile de competitie, se cearta foarte rar, sunt multumite de situatia lor, folosesc un ton scazut si uniform, isi asculta interlocutorul cu atentie si asteapta pentru a raspunde. Acesti oameni au sanse mai mari sa indeparteze mai rapid stresul din viata lor si sa-l controleze mai  usor.

In momentele de stres maxim este greu sa gandim clar sau in perspectiva. Atunci ne concentram pe iesirea din criza si pe decizii pe termen scurt, nu pe efectele pe termen lung pe care le pot avea alegerile sau manifestarile noastre. Totusi, daca suntem pregatiti sa facem fata stresului de orice fel, putem sa il controlam in mare masura. De aceea in urmatoarele articole ne vom concentra pe a gasi solutii pentru iesirea din diverse situatii stresante.

Surse: www.gentle-stress-relief.comviataverdeviu.ro

Vezi si ce au scris altii interesant si util despre stres:

Stress management: cum să-ţi gestionezi emoţiile în situaţii de presiune

Sursa foto

CITESTE SI:

Descoperiri uimitoare despre stres, dezvaluite de ultimele studii

Stresul nu rezolva problemele

Cum sa depasesti un episod de frica sau atac de panica

2 thoughts on “Stresul – ce este, cum actioneaza si cum il recunoastem

Lasa un comentariu cu parerea ta