Organele sexuale si aparatul reproducator

aparatul reproducator si organele sexuale

Viata apare cu ajutorul aparatului reproducator si de aceea datoram totul bunei functionari a acestuia. Mancam, ne cautam un adapost si procreem. Suntem doar una dintre speciile care traiesc pe planeta si ne supunem legilor naturii, iar instinctul sexual este unul primar si seamana cu al animalelor. De aceea se spune ca uneori ”vorbeste natura” prin om cand unii indivizi tind sa piarda controlul pe care il au asupra corpului lor – capacitate care ne diferentiaza de animale si ne face superiori ca specie. Sexul creeaza viata si de aceea suntem preocupati de el. Inca de la cel mai mic nivel metabolic, acesta este motivul pentru care existam si evolutia ne cere sa ne reproducem.

Dupa ce trecem de varsta principala a procreerii (aproximativ 35 de ani), genele nu ne mai protejeaza la fel si incepem sa suferim schimbari majore ale corpului, care ne predispun la boli. Cu alte cuvinte, dupa ce natura are ce vrea de la noi – un urmas – adica dupa ce ne-am adus contributia la perpetuarea speciei, organismul nostru este gata sa declanseze mecanisme care sa-l ajute sa scape de noi. Biologia nu este atat de dura; cu grija omul poate sa-si conserve sanatatea pana la batranete. Insa din punct de vedere al evolutiei, valoarea noastra genetica este data de capacitatea de a procrea. Desigur, noi ca oameni gandim altfel – ne pretuim din punct de vedere social, spiritual, moral si emotional. Perceptia noastra asupra omului este ca intreg, conectat naturii si semenilor sai sub mai multe aspecte, menite sa ii mentina sanatatea si evolutia.

Din ce este alcatuit aparatul reproducator

Organele sexuale feminine:

  • Ovarele
  • Trompele uterine
  • Uterul
  • Vaginul
  • Vulva
  • Clitorisul
  • Suportul ligamentos si muscular
  • Influx vascular si nervos
  • Sanii si glandele mamare

Labiile superioare sunt buzele exterioare ale vulvei alcatuite din tesut gras. Labiile inferioare sunt buzele interioare ale vulvei, parti subtiri de tesut din interiorul labiilor superioare care invelesc si protejeaza vaginul, uretra si clitorisul. Atat labiile superioare, cat si cele inferioare sunt sensibile la atingere.

Clitorisul este un organ oval, mic, in partea de sus a labiilor inferioare fiind un tesut spongios care este foarte sensibil. In timpul excitarii clitorisul se poate mari, iar invelisul se poate retrage pentru a-l face mai accesibil. El difera ca dimensiune de la o femeie la alta si este considerat corespondentul penisului.

Uterul este un organ in forma de para intoarsa, care apartine aparatului reproducator si se situeaza in partea de jos a abdomenului. Cu o lungime de aproximativ 10 cm si o latime de 6 cm, acesta se gaseste intre vezica (aflata in fata lui) si partea inferioara a colonului (situata in spatele lui). Cand femeia nu este insarcinata, partea frontala a uterului este acoperita. Partea superioara a acestuia, mai lata, se numeste corpul uterului, iar cea inferioara, ingusta – cervix sau col uterin. Ea se extinde pe o lungime de aproximativ 2 cm in interiorul vaginului.

Vaginul este un canal cu o lungime de aproape 10 cm care face legatura dintre uter si ”lumea exterioara”. Colul uterin se afla in partea inferioara a uterului care se deschide spre vagin, iar in timpul sarcinii el se inchide pentru a tine fatul in uter, apoi se scurteaza si se dilata in timpul travaliului si al nasterii.

Peretele muscular al uterului are o grosime de aproximativ 2 cm. Mucoasa uterului (endometrul) depinde de schimbarile hormonale ciclice ale estrogenului si progesteronului. Ea se ingroasa pentru a se pregati sa hraneasca fatul, in cazul in care s-a produs fertilizarea. In caz contrar, peretele endometric (mucoasa) se rupe si se exfoliaza in timpul menstruatiei. Menstruatia este insotita de schimbari hormonale in corpul femeii, iar acestea afecteaza felul in care ea face fata vietii si stresului. Stie toata lumea ce se intampla cand femeia adoarme fericita seara si se trezeste dimineata gata sa arunce in aer orasul. Hormonii sunt responsabili.

Daca ovulul eliberat in timpul ovulatiei este fertilizat, mucoasa glandulara groasa a uterului poate adaposti micul embrion. In interiorul mucoasei se formeaza o placenta pentru a continua hranirea fatului in timpul sarcinii. Uterul se extinde pe masura ce fatul creste. Cand copilul este gata sa se nasca, muschii puternici ai uterului se contracta ritmic, impingandu-l in canalul vaginal dilatat si in ”lumea exterioara”.

Ovarele sunt doua glande de forma ovala si de dimensiunea unui bob de fasole, situate in zona pelviana. Fiecare dintre ele este asezat pe o latura a uterului, anexat acestuia printr-un ligament ovarian. Ovarele sunt atinse de capetele care se unduiesc ale trompelor uterine, tractele prin care trece ovulul spre uter.

Ovarele produc ovule din foliculi, pe care fiecare femeie le are de cand se naste in numar de circa 400.000, insa se maturizeaza abia la pubertate. Pe parcursul vietii numai aproximativ 400 dintre ovule sunt folosite propriu-zis si doar cateva urmeaza sa fie fertilizate. De asemenea, ovarele produc hormonii feminini numiti estrogen si progesteron, precum si alti hormoni importanti ai ciclului reproducator.

Trompele uterine se afla intre ovare si uter. Acestea permit ovulului sa ajunga la uter. Ele sunt atasate la un capat al uterului, insa nu sunt direct legate de ovar la celalalt capat. Au capete moi, deschise, care se misca inainte si inapoi pentru a facilita captarea ovulului in interiorul canalului, din momentul in care acesta paraseste ovarul. In intregul proces al procreerii este foarte important sa existe o miscare normala a capatului trompei uterine.

Organele sexuale masculine:

  • Testiculele
  • Epididimul
  • Scrotul
  • Penisul
  • Prostata
  • Ductul spermatic
  • Glandele Cowper (sau bulbo-uretrale)
  • Veziculele seminale

Testiculele se gasesc in scrot, care se afla in spatele penisului si dedesubtul cavitatii abdominale. Functia acestora este sa produca sperma care fertilizeaza ovulul femeii. Cele doua testicule secreta si testosteronul, un hormon ce regleaza dezvoltarea organismului masculin. Testiculele au forma unor oua, sunt albe, iar lungimea lor este de aproximativ 3,7 cm. Fiecare testicul produce aproape 150 de milioane de spermatozoizi la fiecare 24 de ore. In timpul copularii, muschii speciali contracta testiculele, pregatindu-le pentru ejaculare.

Scrotul este ca un sac de piele aflat in spatele penisului si sub acesta care contine testiculele – glandele sexuale masculine. Cel mai important rol al scrotului este acela de a mentine temperatura testiculelor la aproximativ 34°C, temperatura la care acestea produc spermatozoizi cel mai eficient.

Uretra este canalul din varful penisului care permite trecerea urinei si a spermei.

Epididimul  reprezinta o “punga colectoare” unde spermatozoizii produsi de tuburile seminale se maturizeaza. Acestia stau in epididim pana la ejaculare sau pana ce se produc polutii nocturne.

Veziculele seminale sunt cele care produc lichidul seminal, lichid ce activeaza si protejeaza spermatozoizii dupa ce acestia parasesc penisul prin ejaculare.

Canalele deferente sunt canalele ce duc de la epididim la veziculele seminale. Acestea se taie in timpul procedurii chirurgicale numita vasectomie.

Ductul spermatic este un canal lung intre epididimurile din scrot si tractul de ejaculare, prin care sperma matura se deplaseaza catre uretra pentru a fi eliminata in timpul ejacularii. Problemele ductului spermatic pot afecta miscarea spermei in timpul actului sexual.

Glandele Cowper secreta o cantitate mica de lichid inainte de ejaculare si/sau orgasm. Acest lichid neutralizeaza aciditatea din uretra.

Prostata este o glanda in forma de aluna situata dedesubtul vezicii si in apropierea rectului. Ea regleaza viteza, forta si frecventa urinatului si ejacularii. Daca tesutul prostatei creste (hipertrofie), acea cale foarte ingusta este mai stramta si devine mai complicat ca barbatul sa initieze si sa mentina fluxul de urina. Atunci cand se intampla asa ceva, vezica nu se poate goli complet, iar urina revine, in cel mai rau caz, in rinichi, putand aparea infectii sau leziuni. Atunci cand barbatul are probleme cu prostata, simptomele sunt urinatul frecvent si dureros, sau probleme de ejaculare.

Glanda prostatica produce si ea un lichid ce intra in compozitia lichidului seminal. Ea etanseaza canalul uretrei si o separa de vezica urinara, prevenind astfel amestecarea urinei cu sperma, lucru care ar putea dezechibra valoarea pH-ului ceruta de spermatozoizi pentru a ramane viabili dupa ejaculare. Impreuna cu veziculele seminale si cu glandele Cowper, prostata produce un amestec care hraneste sperma formata in testicule, cu care se combina pentru a crea lichidul seminal. In timpul actului sexual si al ejacularii, acest lichid seminal este eliminat prin penis.

Organele reproducatoare barbatesti au doua functii: producerea spermatozoizilor si trimiterea lor catre ovule. Prostata, glandele Cowper si veziculelel seminale nu furnizeaza doar substante nutritive pentru sperma, ci si alte substante care neutralizeaza aciditatea secretiilor vaginale si ajuta la generarea contractiilor la nivelul uterului si al trompelor uterine – concepute sa asigure succesul deplasarii si al misiunii de fertilizare.

Cum functioneaza aparatul reproducator. Fertilizarea

Scopul principal al actului sexual este procreerea, conceperea unei noi vieti prin fecundarea unui ovul al femeii de catre un spermatozoid al barbatului. Fiecare femeie se naste cu un numar de ovule pe care le va avea pe parcursul vietii sale. Acestea se gasesc in cele doua ovare ale ei. In fiecare luna, la ovulatie (la jumatatea unui ciclu menstrual), ovarele elibereaza un ovul din foliculul ovarian, iar acesta isi incepe periculoasa calatorie prin corp. Animatia de mai jos prezinta mai clar procesul fecundarii ovulului de catre spermatozoid.

La fiecare ejaculare, barbatul elibereaza circa 300 de milioane de spermatozoizi. Spermatozoidul ajuns in vagin in urma ejacularii, inoata spre colul uterin si uter, pentru a ajunge sa fecundeze ovulul. Daca are noroc, mucoasa trompelor uterine – care contine structuri mici asemanatoare firelor de par – trage ovulul in jos, iar spermatozoidul trebuie sa inoate impotriva curentului. Daca unul dintre spermatozoizi reuseste sa fertilizeze ovulul, acesta ajunge la unul dintre peretii uterini, fixandu-se acolo. In scurt timp  celulele incep sa se multiplice si vorbim deja de un embrion, care inseamna o noua viata ce urmeaza sa se nasca peste 9 luni.

Odata cu varsta, fertilitatea femeii scade, iar aceasta isi pierde capacitatea de a avea un nivel bun de estrogen si progesteron, pana cand ajunge sa nu mai aiba menstruatie. Inca nu se stie daca scaderea fertilitatii este semnalata de ovare sau de controlul endocrin din creier. Transformarile hormonale care apar la menopauza duc la bufeuri, insomnii, stari de iritare si la unele modificari ale vaginului. Si barbatii pot trece prin menopauza, dar este mai putin vizibila decat la femei.

Functiile aparatului reproducator

  • Reproducerea umana
  • Conceptia vietii umane
  • Dezvoltarea fatului
  • Nasterea
  • Hranirea copilului dupa nastere.

Conexiunea minte/corp

Aparatul reproducator are legatura cu modul in care ne raportam la masculinitatea sau la feminitatea noastra, cu personalitatea noastra sexuala, cu energia sexuala, cu relatiile noastre cu parintii si cu problemele care tin de educatie.

Cu ce interactioneaza aparatul reproducator

  • Cu sistemul endocrin – intre glanda pituitara si ovare/uter, precum si intre glanda pituitara si testicule/prostata exista o conexiune stransa; aceasta glanda regleaza functiile aparatului reproducator, iar pe de alta parte cele doua se stabilizeaza reciproc.
  • Cu aparatul urinar – la barbati uretra transporta atat urina, cat si lichidul seminal.
  • Cu sistemul nervos.
  • Cu sistemul cardiovascular – care iriga organele sexuale.

Sistemul circulator are o foarte mare influenta asupra functionarii aparatului reproducator si a vietii sexuale, intrucat fara o circulatie buna a sangelui in corp, barbatul nu poate avea erectie. Afectiunile circulatorii sunt cele mai comune cauze ale disfunctiilor erectile. Alte cauze pot fi reactiile chimice din creier care iau forma anxietatii, stresului si deprimarii. Disfunctiile sexuale se mai pot datora si deficitului de testosteron, atat la barbati, cat si la femei. Starea penisului este indicatorul ca organismul barbatului este sanatos sau nu din punct de vedere al arterelor. Erectia pare un mecanism simplu ce implica putina fizica si putina chimie, insa el antreneaza si alte parti ale corpului – cum ar fi arterele, glandele endocrine si creierul – si depinde de sanatatea lor.

Chiar daca femeile produc doar cantitati mici de testosteron, nivelul de hormon masculin le da libidoul. Femeile pierd testosteronul odata cu varsta (una dintre cauze fiind medicamentele beta-blocante si cele pentru hipertensiune arteriala). Unul dintre cele mai importante efecte ale reducerii cantitatii de testosteron la femei este absenta lubrifierii si subtierea pielii din jurul labiilor si a zonelor inconjuratoare, ceea ce face actul sexual dureros. Si nivelul de estrogen al femeii scade odata cu varsta, ceea ce face ca dimensiunile labiilor sa scada. Clitorisul va fi foarte expus, iar asta duce la o sensibilitate redusa; in plus, lubrifierea din zona vaginului se produce mai incet odata cu varsta. Scaderea libidoului este echivalentul feminin al disfunctiilor erectile.

Ce este atractia sexuala

Sexul este o parte foarte importanta a vietii noastre din punct de vedere al sanatatii si longevitatii. De aceea nu ar trebui sa ne fie jena sa discutam despre lucruri cum ar fi orgasmul, ejacularea si impotenta. Sexualitatea, pe langa rolul reproductiv, il are si pe cel de a ne face sa ne simtim frumosi si atragatori pentru ceilalti. Intre cele doua sexe exista mai multe deosebiri decat asemanari, iar una dintre ele este faptul ca o femeie se gandeste la sex la fiecare doua-trei zile, in timp ce un barbat se gandeste la asta cel putin o data pe zi.

Dintre toate speciile, doar omul si delfinul fac sex de placere. Oricum, viata sexuala a omului este mai complicata. Acesta face sex din mai multe motive: pentru ca vrea sa aiba un copil, ca sa isi exprime dragostea sau doar ca sa se distreze. De asemenea, mecanismul atractiei dintre parteneri este mai complex la om. Se pare ca mirosul este factorul principal care determina atractia sexuala intre doi oameni. La maturitate, corpul uman secreta feromoni, niste compusi chimici mirositori, care ne fac atractivi unii fata de altii. Tot ei pot crea repulsie si sunt responsabili pentru prezenta sau absenta acelei ”chimii” despre care se vorbeste intre oameni. Ei justifica partial faptul ca suntem atrasi de unii oameni si ii respingem pe altii.

Din punct de vedere biologic, acesti compusi chimici transmit semnale creierului, iar aceste semnale trec dincolo de gandire sau de logica si ajung la nucleul amigdalian, raspunzator pentru emotii. De aceea atractiile fizice puternice produc senzatii precum fluturasii in stomac, fiorii pe sira spinarii, sau toata nebunia tradusa prin ”trebuie sa fiu cu tine”.

Mecanismul excitatiei sexuale

La femeie, in timpul stimularii sexuale, un tesut erectil ce se afla de o parte si de alta a vaginului se iriga cu sange si ntreaga zona devine umeda. Muschii pelvieni se contracta si apoi se relaxeaza in timpul orgasmului. Daca o femeie nu este excitata, peretii vaginali se ating. Cand vaginul este stimulat, un lichid alunecos este produs si vaginul se dilata sau se deschide. La fiecare capat al deschiderii vaginale se afla glandele lui Bartholin care produc cantitati mici de lichid lubrifiant pentru a mentine umede labiile inferioare in timpul excitarii. In continuare se afla glandele himenului care secreta lichid lubrifiant pentru intreaga lungime a canalului vaginal. Lungimea vaginului poate parea mica fata de dimensiunile unui penis, dar in timpul excitarii cervixul se ridica si fornixul se poate intinde inspre interiorul corpului atat cat este necesar, pentru ca penisul sa poata patrunde. Dupa terminarea actului sexual vaginul se contracta si permite cervixului sa revina in interiorul fornixului, care are forma unei cupe retinand perfect sperma.

La barbat, semnalele de la creier declanseaza o reactie ce face ca sangele sa irige puternic penisul. In timpul stimularii, muschii din jurul arterelor din penis se relaxeaza pentru a lasa sangele sa patrunda si sa fie absorbit de o structura ca un burete, care se afla in partea din varf a penisului si care se numeste corpul cavernos. In acest timp structura moale de pe interiorul penisului, numita corpul spongios, ramane relaxata pentru a permite spermei sa iasa in timpul ejacularii. Daca aceasta structura nu este suficient irigata cu sange, daca arterele nu se dilata destul, fie pentru ca sunt inflamate, fie pentru ca sunt blocate, barbatii nu pot avea erectie deoarece nu au destul sange pentru a o mentine.

Pentru ca penisul sa aiba o erectie puternica, vasele mari de sange de la inima (incepand de la aorta pana la arterele iliace) aduc sange in arterele mai mici, care trebuie sa se relaxeze, pentru ca sangele sa ajunga in artera dorsala. Apoi venele inchid calea de iesire, asa ca tot sangele ramane acolo si formeaza o erectie. Nervii din jurul prostatei, care se afla deasupra rectului, ajuta de asemenea la controlul fluxului de sange, dar pot fi afectati in timpul unei interventii chirurgicale la prostata.

Daca vrei sa ai o imagine mai de ansamblu asupra modului in care ia nastere viata, poti viziona documentarul ”Inside the living body” (In interiorul corpului viu).

Surse: Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”, Joan Cosway-Hayes – “Reflexologia pentru toti”

Sursa foto

Lasa un comentariu cu parerea ta