Pielea si sistemul tegumentar

pielea si sistemul tegumentar

Pielea este ”canalul” prin care simtim atingerea, un element esential al bunastarii mentale, emotionale si fizice. Avem nevoie de atingere pentru a ne vindeca si a ne intregi.

Daca avem organe si sisteme de care ne preocupam mai putin, desi sunt importante, despre piele nu putem spune acelasi lucru. Pentru ca pielea tine intr-o buna masura si de imaginea noastra, avem in general grija de ea si incercam s-o infrumusetam prin metode mai mult sau mai putin sanatoase.

Pielea corpului nostru este creata de celulele stem si are in medie 17.000 de centimetri patrati. Greutatea ei reprezinta circa 20% din greutatea corpului (in medie 14-16 kg), din care circa 15% reprezinta hipoderma (cu variatii largi in raport cu corpolenta), circa 5% derma si sub 1% epiderma. La nivelul cavitatilor (a gurii, a nasului), ea se continua cu o mucoasa. Pielea se afla intr-un continuu proces de regenerare: aproximativ o data la 27 de zile apare un nou strat de piele, in timp ce stratul superficial vechi al epidermei format din celule moarte se descuameaza si cade.

Din ce este alcatuit sistemul tegumentar

Pielea

Sistemul tegumentar este pur si simplu pielea – cel mai mare organ al corpului. El imbraca toate organele, scheletul si muschii protejandu-le de factori nocivi din exterior. Pielea este formata din trei straturi:

Epiderma este stratul exterior al pielii.

  • Are o grosime de 0,1-1 mm
  • Are pigment (melanina), terminatii nervoase, insa nu si vase de sange
  • Stratul intern este viu si hranit
  • Stratul extern este format din celule moarte
  • Celulele superioare ale epidermei se regenereaza continuu. Pe masura ce se produc noi celule, celulele din stratul bazal al epidermei se deplaseaza spre suprafata, mor si acumuleaza o proteina – keratina. Spatiul dintre celulele moarte se umple cu un soi de ciment lipidic (grasime).

This slideshow requires JavaScript.

Derma este adevarata piele, adica partea interna a pielii.

  • Este bine dezvoltata, reprezentand aproximativ 85% din grosimea tegumentului
  • Este bogata in vase de sange care hranesc epiderma. Vasele de sange din derma reprezinta 5% din sangele din corp
  • Contine glandele sudoripare, radacinile firelor de par si nervii (contine milioane de terminatii nervoase si glande sudoripare)
  • Este alcatuita din colagen si elastina, care ii confera fermitate si elasticitate. Fibrele de colagen, care reprezinta 90% din totalitatea fibrelor dermei, asigura rezistenta si fermitatea pielii. Astfel, multe zgarieturi si lovituri nu ajung pana la derma. Mai mult, fibrele elastice ale dermei permit intinderea pielii. O data cu inaintarea in varsta, apare degradarea calitativa si cantitativa a colagenului.
  • Contine foliculi de par si glande sebacee, care lubrifiaza pielea si parul
  • Din punct de vedere chimic, structura sa aproximativa este: apa 70%, proteine 25%, lipide 2%, minerale 0.5%
  • Are rol de protectie mecanica si capacitate de retinere a apei
  • Matricea fundamentala contine glicozaminoglicani, astfel conferind dermei o importanta capacitate de retentie a apei. Glicozoaminoglicanii si proteoglicanii mentin apa in piele si sunt adevaratele hidrante ale pielii.

Hiopoderma – sau tesutul subcutanat este stratul interior al pielii.

  • Reprezinta ultimul strat al pielii si este alcatuit in proportie de 90% din trigliceride
  • Este alcatuita in principal din grasimi si din tesut conjunctiv, care are functii de izolare, protectie si energizare.
  • Se lipeste de suprafata muschilor
  • Superior, face legatura cu stratul reticular al dermei, iar inferior este ancorat de aponevroze sau tesutul periostal
  • Hipoderma se proiecteaza in derm, rezultand papilele adipoase care inconjoara firele de par, glandele sudoripare, vasele sangvine, ferindu-le de traumatisme.

Grosimea pielii variaza dupa regiuni: e subtire pe fata, frunte, in zonele genitale, este mai groasa pe toracele anterior, abdomen si marile pliuri. Grosimea creste la spate si pe suprafetele membrelor, cea mai groasa fiind la palme si talpi. Dintre straturile pielii, epiderma e cea mai subtire (0,03 – 1 mm), derma este mai groasa (0,5-0,8 mm la fata, 2 mm pe torace), iar hipoderma are variatii mari regionale.

Elasticitatea este data de fibrele elastice din derma. Aceasta scade cu varsta si dispare in starile edematoase sau de scleroza cutanata.

Prin intermediul terminatiilor nervoase si al foliculilor de par se produce senzatia. Putem simti presiunea, caldura, raceala, durerea si atingerea.

Pielea poate fi acoperita de par sau nu. Parul are functia de a proteja, de a izola, de a filtra radiatiile ultraviolete si a imbunatati perceptia.

Melanina este un pigment ce da culoarea pielii. Totodata, ea protejeaza celulele pielii, absorbind radiatiile ultraviolete. Lumina soarelui amplifica productia de melanina, in urma careia pielea fie se bronzeaza, fie se acopera de pistrui, in functie de sensibilitate si de tipul de piele, dar si de rasa.

Culoarea pielii depinde de:

  • cantitatea de pigment melanic care confera nuante de la pielea alba (lipsa pigmentului), pana la cea neagra (excesul de melanina). Cantitatea de melanina este determinata genetic, dar variatiile culorii pielii, dupa latitudinea geografica (de la pol la ecuator), arata si o adaptare. Melanina variaza intre anumite limite si in functie de expunerea la razele ultraviolete.
  • gradul de vascularizatie capilara care determina nuanta roz-rosie. Culoarea pielii depinde si de cantitatea de hemoglobină (paloarea in anemii). Pielea copiilor mici este bogat vascularizata si mai subtire, motiv pentru care e roz.
  • grosimea pielii: pielea copiilor mici e mai subtire si e roz, pielea de pe palme are o culoare galbuie datorita stratului cornos (keratinei). Abundenta keratohialinei (strat granulos) confera pielii o culoare albă.

Glandele sudoripare elibereaza transpiratia, un lichid care se evapora pentru a ne racori in timpul efortului fizic. Aceste glande elimina reziduuri, saruri si lichide prin intermediul pielii. Acestea sunt influentate de temperatura si de emotii si astfel transpiram cand e cald si cand suntem stresati sau emotionati. Atunci cand ne este frig sau cand avem insolatie, organismul nu transpira. Acest lucru impovareaza rinichii, care sunt nevoiti astfel sa-si asume intregul proces de excretie. De aceea sportul ne ajuta si in acest fel: provoaca transpiratia si protejeaza rinichii de suprasolicitare, mai ales in sezonul rece.

Organismul elimina 0,5-1 litru de sudoare pe zi, in functie de activitatile in care este implicat si de temperatura mediului in care se afla. Transpiratia este inodora (nu miroase) si sterila pana in momentul in care iese din corp, cand ajunge in contact cu aerul si se descompune.

Exista doua tipuri de glande sudoripare care produc secretii ce seamana cu transpiratia. Cea mai mare parte din acest lichid are un rol benefic, ajutand la eliminarea toxinelor din corp. Doar glandele sudoripare apocrine secreta miros – acel miros care face parte din identitatea noastra si care atrage partenerii de viata. Aceste glande se afla la subtioara si in jurul organelor genitale.

Glandele sebacee secreta lubrifianti care protejeaza pielea si transmit semnale chimice lumii din jur. De aceea unele persoane sunt atrase de mirosul nostru, iar altele nu. Este vorba de acea chimie care exista intre oameni la nivel fizic si care este data in mare masura de mirosul natural al pielii.

Functia glandelor sebacee depinde de sistemul endocrin, deci de secretia de hormoni (sistemul hipofizo-steroidic, cortico-suprarenal si sexual). Ele secretă grasimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermei și parul, il apara de apa, microorganisme si inmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei in sacii pielosi.

pH-ul pielii

  • pH-ul pielii este un termen chimic ce se traduce prin “potential de hidrogen” si se foloseste la masurarea gradului de aciditate sau alcalinitate din straturile exterioare ale pielii.
  • Se masoara pe o scara de la 0 la 14 unde mijlocul acestui interval (7) reprezintă neutralitatea (nici acid, nici alcalin).
  • O gradatie sub 7 indica aciditatea, iar una superioara lui 7 alcalinitatea.
  • pH-ul normal al pielii este undeva intre 4,2 şi 5,6.

Fanerele

Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferentiate la suprafata ei, cu functie de aparare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor si a parului.

Unghia este formata dintr-o lama cornoasa dura numita corpul unghiei si o radacina situata proximal, care se prelungeste pe laturile unghiei. Lama unghiala e formata dintr-o portiune superficiala dura si un strat profund moale. Stratul dur este regenerat de matricea unghiala (portiunea cea mai profunda a radacinei), in timp ce stratul moale ia nastere prin cornificarea celulelor patului unghial, pe care zace unghia. Sub marginea libera a unghiei se gaseste santul subunghial, la nivelul caruia epiderma, cu stratul sau cornos, se continua cu unghia.

ParulFirul de par este alcatuit din doua parti: una externa, vizibila, libera, numita tulpina sau tija (o structura moarta) și o parte ascunsa profund in derm, numita folicul pilosebaceu sau radacina. Ultima se termina printr-o parte umflata numita bulb al parului, regiune in care se produce cresterea parului. Bulbul, in partea sa cea mai profunda, prezinta o scobitura in care patrunde papila dermica nutritiva a parului, intens vascularizata. Culoarea firelor de par este diferita de la un om la altul si este determinata de un pigment care se formeaza in bulb. Albirea parului se datoreaza patrunderii aerului in tija.

Firul de par (tija) se dezvolta din epiderm si este cornos, flexibil, elastic, cu o grosime de 0,006-0,6 mm si cu o lungime care variaza intre cativa milimetri, pana la peste un metru. Foliculul pilosebaceu reprezinta o adancitura in profunzimea pielii, care prin varful sau ajunge pana in hipoderma. El contine firul de par și are anexate glanda sebacee si o fibră musculara neteda – muschiul piloerector care face ca firul de par sa se ridice atunci cand ne este frig.

Functiile sistemului tegumentar

  • Functia de aparare – impiedica patrunderea unor agenti patogeni in organism (bacterii, substante toxice, radiatii) si garanteaza impermeabilitatea organismului
  • Funcția de termoreglare si echilibru: 
    • elimina toxinele si apa in exces,
    • mentine o temperatura constanta a corpului,
    • previne supraincalzirea prin evaporarea transpiratiei
    • favorizeaza incalzirea corpului prin contractia muschilor erectori anexati firului de par.
  • Functia de aparare fata de razele ultraviolete – absorbirea radiatiilor se realizeaza prin pigmentul din piele melanina producand bronzarea pielii; la o expunere extrema la aceste radiatii se poate produce cancerul de piele.
  • Pielea ca rezervor de celule embrionare – este utila in transplantul de piele.
  • Functia imunologica –  protejeaza corpul impotriva infectiilor si distruge bateriile nocive, care se deplaseaza spre interior prin plamani, prin intestine sau prin piele.
  • Functia de organ de simt este una din functiile de comunicare ale pielii cu mediul inconjurator, prin care aceasta proceseaza informatii din exteriorul corpului. Aceasta functie este indeplinita de receptorii:
  • Functia de comunicare – pielea reflecta anumite stari emotionale prin schimbarea coloraturii (palida, rosie) si semnalizeaza prezenta unei boli (tegumentul icteric din hepatite).
    • de durere (fiind pana la 200/cm2),
    • de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
    • termoreceptorii (corpusculii Krause),
    • receptorii la intindere (corpusculii Ruffini),
    • receptorii tactili sunt mai desi la buze, degete, limba, mamelon, organele genitale externe (corpusculii Meissner și celulele Merkel).
  • Pielea este cel mai mare organ excretor – secreta saruri si lichide.
  • Pielea este un organ activ. Asemenea pielii interioare (tractul digestiv), cea exterioara absoarbe tot ceea ce primeste.
  • Ajuta la cresterea parului.
  • Produce vitamina D cu ajutorul radiatiilor ultraviolete ale soarelui.
  • Trimite semnale importante catre creier. Daca ma ard si ma doare, primesc mesajul ca trebuie sa ma indepartez de foc; daca nu ma doare inseamna ca acea parte a pielii prevazuta cu receptori ai durerii a murit, caz in care nici nu primesc mesajul sa ma indepartez de foc, nici nu ma voi vindeca in mod corespunzator.
  • Ne ajuta sa ne dezvoltam. Privarea de simtul tactil ne afecteaza cel mai mult dintre toate simturile, deoarece nu putem beneficia de efectele terapeutice ale atingerii, masajului, sau de efectele emotionale ale atingerilor sexuale.
  • Ne ajuta sa ne vindecam. Crustele formate la suprafata ranilor asigura protectia si umezeala, care permit formarea unui nou strat de piele peste rana. Daca rupem crusta, intrerupem sau incetinim vindecarea, deoarece odata cu crusta indepartam si celulele responsabile cu vindecarea ranii.

Imbatranirea pielii

Soarele este cel mai mare inamic al pielii, in cazul unei expuneri indelungate, la ore nerecomandate. Majoritatea oamenilor asociaza pielea imbatranita cu ridurile, iar ridurile apar din cauza expunerii prelungite la soare. Zonele corpului care nu sunt niciodata expuse la soare au o piele care ramane tanara si neteda ca de copil un timp mult mai indelungat decat partile corpului expuse la soare. De obicei problemele cauzate de soare apar dupa 30 de ani. Prin urmare, raul pe care l-ai facut la 20 de ani va incepe sa se manifeste sub forma de riduri la 50 de ani. De fapt, majoritatea relelor se produc inainte de 20 de ani si de aceea trebuie sa avem grija la copii si la conditiile in care sunt ei expusi la soare. Crema de protectie solara trebuie sa nu lipseasca de pe piele la expunerea la soare, mai ales in cazul celor mici.

Imbatranirea arterelor distruge elastina si priveaza de hrana fibrele de colagen, avand acelasi efect de imbatranire a pielii ca expunerea exagerata la soare. Fumatul este unul din factorii care cauzeaza imbatranirea arterelor.

Formarea ridurilor este legata de fibrele de colagen si de elastina de sub derma care, atunci cand sunt afectate de soare, se intind in mod excesiv. Astfel, in tesut apar urme adanci, iar pielea ca de copil se retrage si formeaza riduri. Fibrele de elastina din derma actioneaza asemenea unor benzi de cauciuc pentru a mentine pielea stransa si cu un aspect tanar.

Senzatia de durere

In piele se gaseste un mecanism foarte important legat de simtul tactil – fibrele durerii. Pielea simte durerea prin intermediul terminatiilor nervoase din derma. Atunci cand te-ai lovit sau te-ai ars, ai simtit imediat ca pielea este conectata direct la receptorii durerii; si ai mai simtit ca durerea are diverse grade de intensitate. Putem simti durere musculara, durere emotionala, durere pulsatila sau sub forma unui junghi, putem sa ignoram durerea sau s-o tratam.

Am vrea sa nu simtim niciodata durerea, insa ea este ceva sanatos. Este detectorul de fum al corpului – mecanismul care ne avertizeaza ca s-ar putea sa fim in pericol. Un corp care nu simte durerea este lipsit de semnale care-l avertizeaza ca pe undeva exista niste factori de risc.

Exista doua tipuri de neurofibre asociate cu durerea. Unele transmit mesaje care declanseaza o durere surda sau o senzatie suparatoare (asemenea unei camere reci sau a unei presiuni mai mari). Aceste mesaje se deplaseaza prin fibrele cu transmisie lenta. Celelalte transmit durerea rapid creierului, atunci cand ne taiem sau ne intepam.

50% dintre vizitele la medic au drept cauza durerea. Nimanui nu-i place s-o suporte, dar unul din cele mai ingrijoratoare lucruri este faptul ca durerea e insotita de depresie. Depresia sporeste durerea si sensibilitatea la durere, ceea ce poate conduce la un cerc vicios. Cu cat te doare mai tare, cu atat te simti mai deprimat fiindca nu-ti poti desfasura activitatea obisnuita, iar cu cat esti mai deprimat, cu atat te doare mai tare. De aceea este important sa tratam durerea ca sa ne mentinem in forma si sa ne bucuram de viata.

Desi durerea provine de la receptorii din piele, intreruperea ei cu ajutorul unui analgezic nu rezolva cauza durerii. Nu e suficient sa tratam senzatia de durere, ci sa descoperim si sa tratam adevarata cauza a durerii.

Cu ce interactioneaza sistemul tegumentar

  • Cu sistemul endocrin – secretia hormonala poate avea efecte asupra pielii, ducand la fenomene precum acneea sau calvitia.
  • Cu aparatul urinar – reziduurile sunt eliminate prin intermediul rinichilor sau al glandelor sudoripare din piele.
  • Cu sistemul cardiovascular si sistemul nervos – atunci cand nervii duc la aparitia emotiilor sau cand emotiile stimuleaza anumiti nervi, au loc fenomene precum imbujorarea sau albirea la fata. Herpesul, Zona Zoster si eczema pot avea cauze de ordin emotional.

Pielea reflecta starea de sanatate a multor organe si sisteme. Acneea poate fi semnul unei congestii la nivelul ficatului sau al colonului. Pielea uscata reflecta o disfunctie a glandei tiroide.

Conexiunea minte/corp

Pielea are legatura cu viziunea pe care o avem asupra noastra si cu nevoia de a ne proteja. Iritarea, nelinistea, frica si alte emotii care se cer manifestate pot avea efecte asupra pielii. Hipersensibilitatea se poate manifesta la nivelul pielii.

Surse: Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”, Joan Cosway-Hayes – “Reflexologia pentru toti”

Sursa foto 1, Sursa foto 2, Sursa foto 3

Lasa un comentariu cu parerea ta