Cele 4 stadii ale creativitatii

cele 4 stadii ale creativitatii

Intre multele incercari de a descrie creativitatea, este recunoscuta teoria psihologului englez Graham Wallas din cartea „Arta Gandului” – („The Art of Thought”), scrisa in 1926. Cartea nu se mai tipareste de foarte mult timp si putinele exemplare ramase se mai gasesc la cateva biblioteci publice, sau se vand cu sume foarte mari.

Wallas a sintetizat patru stadii ale procesului creativ: pregatirea, incubarea, iluminarea si verificarea – etape care danseaza intr-o osmoza delicata intre efortul constient si cel inconstient.

Pregatirea

In aceasta etapa problema este investigata si “rasucita pe toate fetele”, pe masura ce autorul pregateste terenul pentru ceea ce vrea sa creeze. Are loc acumularea de resurse intelectuale, din care va elabora ideile noi. Etapa contine partea de cercetare, partea de planificare si partea de pregatire mentala.

Incubarea

In aceasta etapa are loc un proces inconstient, in care autorul nu face nici un efort legat de problema la care lucreaza. Aici exista doua elemente divergente: aspectul negativ ca nu ne gandim la o problema specifica, si aspectul pozitiv al proceselor mentale involuntare si inconstiente care au loc. Wallas scrie:

“Evitarea voluntara a gandului constient asupra unei anumite probleme poate lua doua forme: periada de evitare a gandurilor poate fi petrecuta lucrand constient la alte probleme, sau relaxandu-ne in absenta oricarui gand constient. In primul caz economisim timp si este varianta cea mai buna.”

Alti autori – precum T. S. Eliot, Alexander Graham Bell, sau Lewis Carroll – au recunoscut ulterior valoarea si necesitatea stadiului incubatiei in procesul creator.

Wallas propune, de asemenea, o tehnica pentru optimizarea incubarii ideilor, tehnica ce este confirmata de psihologia productivitatii: sa ne intrerupem in mod voluntar intervalele de munca si de concentrare pe o anumita problema.

“Putem obtine rezultate mai bune daca incepem sa lucram in paralel la mai multe probleme si le abandonam succesiv pentru a trece la altele, decat daca incercam sa terminam o lucrare dintr-un singur efort neintrerupt.”

Iluminarea

Iluminarea este momentul de inspiratie, gandul fulgerator pe care nu il poate decide constiinta si pe care il primeste subconstientul, dupa ce toate elementele adunate in timpul etapei de pregatire au plutit libere in minte in timpul incubatiei. Toate aceste elemente sunt gata sa se aseze intr-o noua formula iluminatoare. Insa aceasta iluminare nu poate fi fortata.

“Daca definim etapa iluminarii ca pe eruperea instantanee a unei idei, este evident ca nu o putem influenta printr-un efort de vointa. […] Ideea iluminatoare si potrivirea elementelor initiale reprezinta punctul culminant al unor asocieri succesive si conexiuni, care ar fi putut sa dureze un timp apreciabil si care au fost probabil precedate de o serie de tentative nereusite. Seriile de asocieri esuate pot sa dureze de la cateva secunde pana la cateva ore. […] Cateodata conexiunile reusite par a fi facute dintr-un singur pas, sau din mai multi pasi care sunt atat de rapizi, incat parca se intampla instantaneu.”

Verificarea

In acest ultim stadiu se verifica validitatea ideii, care este adusa la o forma precisa. Ideea trebuie evaluata in mod constient. Trebuie analizat rezultatul inspiratiei si trebuie deduse consecintele ideii iluminatoare. Toate acestea implica disciplina, atentie, vointa si un efort constient si consecvent.

Probabil ca cel mai important aspect al creativitatii este interconexiunea celor patru stadii si faptul ca nici una dintre ele nu poate exista separat de celelalte, deoarece creativitatea reprezinta un mecanism complex  format din mai multe parti aflate in continua miscare.

“In avalansa de ganduri zilnice, aceste patru stadii ale creativitatii se intrepatrund continuu, pe masura ce ne confruntam cu diverse probleme. Psihologul care face un experiment, sau omul de afaceri care isi verifica dimineata corespondenta – ar putea ca in acelasi timp sa “incubeze” o problema la care s-au gandit in urma cu doua zile. Ar putea, de asemenea, sa adune informatie in stadiul de pregatire pentru o a treia problema, sau ar putea sa-si verifice concluziile intr-o a patra problema. Chiar explorand o problema, mintea poate sa incubeze inconstient un aspect al ei, in timp ce este implicata la nivel constient in pregatirea sau verificarea altui aspect.”

Sursa: Brain Pickings

Sursa foto

Lasa un comentariu cu parerea ta