Regimul Ohsawa nu este usor, dar merita din plin efortul. Tot ce se spune despre el, este adevarat; acum m-am convins de asta pentru ca l-am incercat. Este comparabil cu o perioada de post sau cu un regim mai drastic, corpul este privat intr-adevar de unii nutrienti, cum ar fi unele proteine, grasimi, vitamine si unele minerale, dar tocmai asta ajuta la purificarea sangelui si a intregului organism. Corpul isi revine fara probleme in zilele de dupa regim pentru ca iti va cere ce ii lipseste si isi va completa necesarul. Trebuie doar sa fii atent la ce pofte ai dupa ce se termina regimul (ele pot fi diferite sau nu de poftele din timpul regimului).
Dupa primele zile de regim mi-am dat seama ca mananc foarte curat si in plus, nu consum absolut nici un aditiv, ceea ce este extraordinar pentru ficat. Este unul dintre motivele pentru care sangele se purifica, iar organele corpului functioneaza mult mai bine fiind irigate cu un sange curat. Pentru ca cerealele contin foarte putine grasimi, bila si ficatul se odihnesc in aceasta perioada si se refac. Lipsesc proteinele din carne, dar asta inseamna ca nu ne mai incarcam nici cu toxinele din ea. Oricum, cerealele contin o anumita cantitate de proteine, care sunt suficiente ca sa functionezi normal pentru o perioada scurta. Vitaminele lipsesc, dar se pare ca organismul se descurca si fara ele pe termen scurt, iar o buna parte din minerale se gasesc in cele 4 cereale pe care le consumi in timpul regimului. Fibre alimentare sunt din belsug, pentru ca cerealele sunt integrale, iar asta favorizeaza tranzitul (poti face chiar diaree). Eu nu am probleme cu tranzitul in mod normal, asa ca la mine a fost cam la fel, adica bun.
Nu trebuie sa te sperii ca se intampla ceva rau cu corpul tau, pentru ca se intampla numai lucruri bune. Regimurile prea restrictive care dureaza mult pot avea si efecte secundare, dar nu e cazul regimului Ohsawa. Mie mi-a fost teama inainte sa-l incep ca nu voi rezista fara fructe (nu pot trai nici o zi fara ele) si ca imi va fi foarte pofta de dulciuri, care sunt marea mea slabiciune culinara. Fructelor le-am dus dorul, intr-adevar, in schimb nu mi-a fost pofta deloc de ceva dulce. Foarte interesant pentru mine. Probabil ca explicatia sta in faptul ca cerealele contin foarte multi carbohidrati, cei mai buni si mai sanatosi, si de aceea corpul nu a mai avut nevoie de glucoza din zahar, nici chiar din fructe.
In primele zile am mancat foarte putin pentru ca nu imi era foame si mi se pareau satioase cerealele, mai ales ca in mod normal mananc foarte putina paine si multe legume. Cred ca in prima faza se acomodeaza corpul cu noua alimentatie. In acele zile am si testat multe retete diferite ca sa-mi dau seama ce imi place si ce nu si am realizat ca nu imi place deloc hrisca, mi s-au confirmat observatiile anterioare ca graul (glutenul din el) ma baloneaza si ca imi plac cel mai mult orezul si meiul. In a doua jumatate a regimului am inceput sa simt foame adevarata inca de dimineata si sa mananc portii normale din ce gateam. Abia atunci starea mea generala a fost de normalitate, pentru ca pana atunci ma adaptasem la ceva nou, asta fusese senzatia. O sa vezi mai jos si cum a variat greutatea mea de la o zi la alta in functie de ce mancam.
Am gatit zilnic 2-3 feluri de mancare din aceste cereale pentru mine, plus cate un fel de mancare normala pentru sotul meu. Ce m-a surprins a fost faptul ca nu mi-a fost pofta de nimic din ce i-am gatit. Si mai surprinzator a fost ca am mers la supermarket intr-o dimineata pe nemancate si nu mi-a fost pofta de absolut nimic, nici macar de fructe sau dulciuri. Abia in a doua jumatate a regimului mi-a fost foarte pofta de mancare normala cand am iesit la restaurant, iar eu am baut doar apa plata, pentru ca altceva nu ar fi avut pentru mine. Atunci mi-a fost pofta de orice mancare vedeam, chiar si de ce nu mananc in mod normal, timp de 2-3 zile, dupa care ultimele doua zile de regim au fost din nou fara pofte. E posibil sa fi fost foame/pofta pe fond emotional, desi nu am putut s-o corelez cu nimic. In acele zile mi-a fost pofta de cele mai banale mancaruri posibile, pe care le facea bunica in zilele de post, sau pe care nu le-am mancat de ani de zile. In cazul meu a fost vorba de mancaruri grase, de carne, de fructe si dulciuri, ceea ce am tradus prin nevoia corpului de grasimi, proteine si vitamine.
Ai putea crede ca fiind un regim restrictiv, te simti obosit si ca nu poti munci. In realitate ai mai multa energie decat in mod normal si esti chiar mai eficient. Cea mai interesanta zi in sensul asta a fost cea in care am dormit 2 ore noaptea, m-am trezit foarte devreme, am muncit normal la serviciu, am avut energie de parca as fi dormit cel putin 6 ore si nu am simtit somnolenta care ma chinuie cand dorm putin. In acea dimineata am avut pregatite 2 plicuri cu ceai verde si eram gata sa incalc regimul cu 1-2 ceaiuri care sa ma energizeze. Dar nu a fost nevoie. Dupa-masa am dormit cam o ora si jumatate si apoi mi-am continuat treburile zilnice fara probleme.
In timpul acestui regim nu vei avea conversatii nici cu Dumnezeu, nici cu universul, nici cu tine insuti, daca nu iti doresti asta. Dar daca ai nevoie de o introspectie – si toti avem – ai terenul perfect pentru asta, deoarece in toata perioada regimului Ohsawa esti extrem de calm si linistit. Intr-o singura zi m-am enervat pentru cateva minute, iar in rest am trait intr-o detasare reconfortanta. Am avut momente de traire interioara intensa, revelatii, schimbari de perspectiva binevenite si parca am trait mai profund, mai conectata cu mine. Parca totul e mai clar acum. Unele clarificari ale unor probleme interioare au venit si pe fondul lecturii cartii lui Viktor Frankl – „Omul in cautarea sensului vietii”. Nu puteam alege un moment mai bun in care s-o citesc. Extraordinara carte, care m-a facut sa privesc viata cu alti ochi. In paralel, lucrez de ceva vreme cu cartea Louisei Hay – „Poti sa-ti vindeci viata” ca sa inlatur unele tipare vechi de gandire. In plus, in aceasta perioada am recitit unele pasaje din „Puterea prezentului” a lui Eckhart Tolle. Deci toate s-au completat de minune si, coincidenta sau nu, efectele asupra starii mele interioare sunt extraordinare. Nu stiu daca pot spune ca ma simt „zen”, dar ma simt mai bine ca oricand cu mine insami, cu viata si cu tot ce e in jur. Am o altfel de intelegere fata de tot, judec mai putin si analizez mai mult. Per total, simt ca imi sunt suficienta.
Azi este a doua zi dupa incheierea regimului si ma simt excelent; ieri dimineata nu am navalit sa mananc tot ce vedeam. Dimineata am mancat 3 feluri de fructe, de care imi era dor, am avut grija sa mananc si o salata de cruditati cu branza de capra, m-am rasfatat si cu inghetata, am mancat si putina carnita, tocanita de legume si cateva nuci. Deci am avut cam toti nutrientii principali pe parcursul zilei. Deodata m-am simtit recunoscatoare pentru bogatia de arome in care traim zilnic.
Cred ca timp de cateva zile dupa regim corpul asimileaza foarte bine tot ce primeste, nutrientii ce ii lipseau, mai ales daca incerci sa mananci divers si rational (nu foarte mult, nu mancaruri prea grele). Spun asta pentru ca s-a mai intamplat un fenomen interesant: slabirea a continuat si dupa incheierea regimului. Am inceput regimul cu 52.9 kg, l-am incheiat cu 51.8 kg (cantarire in dimineata de dupa regim), iar a doua zi dupa incheierea regimului, adica azi dimineata cantarul arata 51,2 kg. O sa vezi mai jos si variatiile zilnice de greutate. Cu siguranta ca e vorba de cateva zile pana cand totul reintra in normal. De aceea nici nu am incercat ieri sa ma abtin de la mancare si am mancat intentionat cate putin din toate: proteine, grasimi bune, carbohidrati, fructe si legume pentru vitamine, antioxidanti si enzime. Oricum, nu am putut sa mananc mult, ci cate putin din fiecare mancare. Iar azi ma simt excelent si nu imi mai e pofta de nimic in mod particular.
In continuare ai impresiile mele zilnice.