Elizabeth Gilbert despre cultivarea creativitatii

Elizabeth Gilbert, autoarea cartii „Mananca, roaga-te, iubeste” („Eat, Pray, Love”), ne ofera o analiza sensibila si plina de umor a creativitatii, a vulnerabilitatii care o insoteste, a inspiratiei, geniului creator, epuizarii energiei creatoare si a felului in care este privit din afara cel care creeaza. Cum reusesti sa mergi inainte dupa ce ai atins un mare succes, gandindu-te ca apogeul creativitatii tale ar putea fi in urma ta. Ai avut vreodata o conversatie cu geniul tau creator?

Si ce am de facut – de repetat cand imi pierd curajul: nu-ti fie teama. Nu fi speriata. Pur si simplu fa-ti treaba. Continua sa-ti faci partea, oricare ar fi ea. Daca esti dansator, atunci danseaza. Daca geniul divin si excentric ce iti este repartizat decide sa lase sa se intrezareasca extraordinarul, chiar si pentru o clipa prin eforturile tale, atunci “Ole!” Si daca nu, danseaza oricum. (Elizabeth Gilbert)

Cele 4 stadii ale creativitatii

cele 4 stadii ale creativitatii

Intre multele incercari de a descrie creativitatea, este recunoscuta teoria psihologului englez Graham Wallas din cartea „Arta Gandului” – („The Art of Thought”), scrisa in 1926. Cartea nu se mai tipareste de foarte mult timp si putinele exemplare ramase se mai gasesc la cateva biblioteci publice, sau se vand cu sume foarte mari.

Wallas a sintetizat patru stadii ale procesului creativ: pregatirea, incubarea, iluminarea si verificarea – etape care danseaza intr-o osmoza delicata intre efortul constient si cel inconstient.

Pregatirea

In aceasta etapa problema este investigata si “rasucita pe toate fetele”, pe masura ce autorul pregateste terenul pentru ceea ce vrea sa creeze. Are loc acumularea de resurse intelectuale, din care va elabora ideile noi. Etapa contine partea de cercetare, partea de planificare si partea de pregatire mentala.

Incubarea

In aceasta etapa are loc un proces inconstient, in care autorul nu face nici un efort legat de problema la care lucreaza. Aici exista doua elemente divergente: aspectul negativ ca nu ne gandim la o problema specifica, si aspectul pozitiv al proceselor mentale involuntare si inconstiente care au loc. Wallas scrie:

“Evitarea voluntara a gandului constient asupra unei anumite probleme poate lua doua forme: periada de evitare a gandurilor poate fi petrecuta lucrand constient la alte probleme, sau relaxandu-ne in absenta oricarui gand constient. In primul caz economisim timp si este varianta cea mai buna.”

Alti autori – precum T. S. Eliot, Alexander Graham Bell, sau Lewis Carroll – au recunoscut ulterior valoarea si necesitatea stadiului incubatiei in procesul creator.

Wallas propune, de asemenea, o tehnica pentru optimizarea incubarii ideilor, tehnica ce este confirmata de psihologia productivitatii: sa ne intrerupem in mod voluntar intervalele de munca si de concentrare pe o anumita problema.

“Putem obtine rezultate mai bune daca incepem sa lucram in paralel la mai multe probleme si le abandonam succesiv pentru a trece la altele, decat daca incercam sa terminam o lucrare dintr-un singur efort neintrerupt.”

Iluminarea

Iluminarea este momentul de inspiratie, gandul fulgerator pe care nu il poate decide constiinta si pe care il primeste subconstientul, dupa ce toate elementele adunate in timpul etapei de pregatire au plutit libere in minte in timpul incubatiei. Toate aceste elemente sunt gata sa se aseze intr-o noua formula iluminatoare. Insa aceasta iluminare nu poate fi fortata.

“Daca definim etapa iluminarii ca pe eruperea instantanee a unei idei, este evident ca nu o putem influenta printr-un efort de vointa. […] Ideea iluminatoare si potrivirea elementelor initiale reprezinta punctul culminant al unor asocieri succesive si conexiuni, care ar fi putut sa dureze un timp apreciabil si care au fost probabil precedate de o serie de tentative nereusite. Seriile de asocieri esuate pot sa dureze de la cateva secunde pana la cateva ore. […] Cateodata conexiunile reusite par a fi facute dintr-un singur pas, sau din mai multi pasi care sunt atat de rapizi, incat parca se intampla instantaneu.”

Verificarea

In acest ultim stadiu se verifica validitatea ideii, care este adusa la o forma precisa. Ideea trebuie evaluata in mod constient. Trebuie analizat rezultatul inspiratiei si trebuie deduse consecintele ideii iluminatoare. Toate acestea implica disciplina, atentie, vointa si un efort constient si consecvent.

Probabil ca cel mai important aspect al creativitatii este interconexiunea celor patru stadii si faptul ca nici una dintre ele nu poate exista separat de celelalte, deoarece creativitatea reprezinta un mecanism complex  format din mai multe parti aflate in continua miscare.

“In avalansa de ganduri zilnice, aceste patru stadii ale creativitatii se intrepatrund continuu, pe masura ce ne confruntam cu diverse probleme. Psihologul care face un experiment, sau omul de afaceri care isi verifica dimineata corespondenta – ar putea ca in acelasi timp sa “incubeze” o problema la care s-au gandit in urma cu doua zile. Ar putea, de asemenea, sa adune informatie in stadiul de pregatire pentru o a treia problema, sau ar putea sa-si verifice concluziile intr-o a patra problema. Chiar explorand o problema, mintea poate sa incubeze inconstient un aspect al ei, in timp ce este implicata la nivel constient in pregatirea sau verificarea altui aspect.”

Sursa: Brain Pickings

Sursa foto

Alice Walker despre creativitate

creativitate

Creativitatea este atat de alunecoasa, de capricioasa si de misterioasa, incat le este greu s-o defineasca pana si celor mai mari artisti de orice fel. In articolele despre creativitate voi incerca sa adun parerile mai multor creatori, experienta lor si marturisirile legate de felul in care reusesc sa foloseasca acest dar pretios al creativitatii.

In ce ma priveste, sunt la inceputul actului creator al scrisului si incerc sa invat cum sa accesez creativitatea. Pana acum am reusit sa observ doar ca vine atunci cand sunt foarte relaxata fizic si mental si energizata emotional. Ideile ma izbesc cel mai des sub dus, cand gatesc, sau in momentele de solitudine. Alteori ideile creative imi vin cand fac activitati care nu imi plac; in aceste momente consider accesul de creativitate ca pe o incercare disperata a mintii de a evada dintr-o activitate mai putin placuta.

Orice ar fi creativitatea, simt ca articolele ce vor urma ne vor ajuta sa o conturam mai bine si sa invatam sa o accesam mai usor. Astazi Alice Walker vorbeste despre creativitate ca fiind un moment de extaz.

”Creatia este o perioada sustinuta de extaz – chiar daca tema este foarte trista. Pentru ca e vorba de triumful de a patrunde subiectul si de a intelege ca o faci in felul in care doar tu ai putea s-o faci – nu creezi in felul in care ti-a spus cineva s-o faci, ci in felul in care a trebuit. Iar asta ne face sa fim noi insine. ”

In cartea sa In Search of Our Mothers’ Gardens: Womanist Prose, Alice vorbeste despre un aspect mai intunecat al creativitatii, in contextul cultural al opresiunii femeilor de culoare, care au trait in urma cu doua generatii in sclavie si pentru care nu exista posibilitatea manifestarii creativitatii.

„Ce a insemnat pentru o negresa sa fie artista pe vremea bunicilor noastre? Este o intrebare care are un raspuns suficient de crud pentru a opri sangele. […] Cum a fost mentinuta vie creativitatea femeilor de culoare an dupa an si secol dupa secol, atata vreme cat pentru negrii din America a citi sau a scrie a constituit o crima ce se pedepsea? Iar libertatea de a picta, de a sculpta si de a se dezvolta mental nu exista. Ia in considerare, daca poti macar sa-ti imaginezi, ce s-ar fi intamplat daca si cantatul ar fi fost interzis prin lege. Asculta vocile lui Billie Holiday, Bessie Smith, Nina Simone, Roberta Flack si Aretha Franklin, printre altele, si imagineaza-ti-le reduse la tacere. Atunci vei incepe sa intelegi vietile mamelor si bunicilor noastre. Agonia vietilor acelor femei care ar fi putut fi poete sau scriitoare si care au murit cu talentele lor inabusite in ele insele. […] De aceea trebuie sa avem curajul de a privi lucrurile din alta perspectiva si de a identifica creativitatea strabunicilor noastre, despre care ele nici macar nu au stiut ca o au…”

Creativitatea pare ca vine si pleaca dupa bunul plac, ea este perceputa diferit de fiecare om in parte si, cel mai probabil, definitia ei este una complexa. Deocamdata sunt fericita ca am ocazia sa experimentez starea de extaz pe care mi-o ofera scrisul si momentele de creativitate.

Sursa: Brain Pickings

Sursa foto