Despre curgerea vietii

“Oboseala vine din lupta fiintei cu viata. Când te opui vietii, judecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentru ca mergi contra curentului. Iubirea este curgerea vietii. Pacea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva.
Ai obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai?
Atunci te lasai purtat de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta. Atunci te deschideai prin inima. Obosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata. Si mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea.
Deci lupta nu este intre noi si cei din jur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.” (
Arsenie Boca)

Tata, iarta! (parintilor care isi critica prea aspru copiii)

Handsome man playing checkers with his son lying on the floor

„Asculta, fiule. Iti spun acest lucru in timp ce dormi cu o mana sub obraz si cu buclele tale blonde lipite de fruntea umeda. M-am strecurat singur in camera ta. Cu cateva minute mai inainte, in timp ce citeam ziarul in birou, m-a cuprins un val inabusitor de remuscare. Simtindu-ma vinovat, am venit langa patul tau.

Iata lucrurile la care ma gandeam, fiul meu. Am fost nedrept cu tine. Te-am certat in timp ce te imbracai pentru scoala pentru ca abia daca te-ai sters pe fata cu un prosop. Te-am luat la rost pentru ca nu ti-ai curatat pantofii. Am strigat la tine furios atunci cand ti-ai aruncat unele lucruri pe podea.

La micul dejun ti-am gasit iarasi cusur. Ai rasturnat diverse lucruri. Ai inghitit hrana pe nemestecate. Ti-ai pus coatele pe masa. Ti-ai pus prea mult unt pe paine. Si atunci cand ai inceput sa te joci, iar eu m-am pregatit sa ma indrept catre tren, te-ai intors, mi-ai facut cu mana si ai spus: „La revedere, tati!”, iar eu m-am incruntat si am raspuns: „Tine-ti umerii drepti!”

Apoi totul a inceput iarasi dupa-amiaza. Cand am venit, te-am urmarit cum stateai in genunchi, jucandu-te cu bile. Erau gauri in ciorapii tai. Te-am umilit in fata prietenilor, chemandu-te fortat in casa. Ciorapii erau scumpi, iar daca ar fi trebuit sa-i cumperi tu, ai fi fost mai atent cu ei! Imagineaza-ti asa ceva, fiule, din partea unui tata! Continue reading

Realitatea ca reflexie a oamenilor

reality-illusion

Realitatea fizica este ca o oglinda la propriu. Cand privesti in oglinda si vezi reflectia, expresia chipului tau, daca esti incruntat, nu te duci la imaginea reflectata in oglinda sa incerci s-o fortezi sa zambeasca. Asta nu va functiona niciodata. Pentru ca in realitate acolo nu este nimic. Totul se intoarce la tine. Daca vrei intr-adevar sa vezi reflectia zambind, stii ca singurul lucru pe care-l poti face este sa alegi sa zambesti tu in primul rand. Si atunci, reflectia nu are alta alegere decat sa-ti intoarca zambetul. Insa, noi intelegem ca majoritatea voastra a fost invatata exact invers. Astfel ca, atunci cand vor ca ceva sa se schimbe in realitatea lor, multi de pe planeta voastra vor incerca – intr-un mod foarte, foarte obositor – sa schimbe lumea exterioara in loc s-o schimbe pe cea interioara. Ceea ce face toata diferenta. (Bashar)

Sursa foto

De ce acceptam cu greu ca ne putem insela

Uneori ne razgandim fara nicio rezistenta sau emotie intensa, insa daca ni se spune ca ne inselam, ne simtim ofensati si inima ni se invartoseaza. Suntem incredibil de nepasatori fata de formarea credintelor noastre, insa ne trezim ca le aparam cu pasiune fata de orice incearca sa ni le schimbe. Este evident ca nu ideile in sine sunt pretioase pentru noi, ci stima de sine amenintata (…). Mica lume a lui “al meu sau a mea” e cel mai important dintre toate aspectele umane si a-ti da bine seama de acest lucru e inceputul intelepciunii. Are aceeasi forta, indiferent ca e masa “mea” de pranz, cainele “meu” si casa “mea”, sau tatal “meu”, patria “mea” si Dumnezeul “meu”.

Nu ne displace doar observatia ca ceasul nostru nu merge bine, sau ca masina noastra e o rabla, ci ca notiunile noastre despre canioanele de pe Marte, despre pronuntarea corecta a numelui filozofului Epictet, despre valoarea medicinala a salicinei, (…) au nevoie de revizuire. Ne place sa continuam sa credem ceea ce ne-am obisnuit sa acceptam ca adevar, iar resentimentul simtit atunci cand oricare dintre presupunerile noastre sunt supuse indoielii, ne determina sa cautam orice scuza pentru atasamentul fata de opiniile personale. Rezultatul e ca majoritatea asa-numitelor noastre rationamente constau in gasirea argumentelor pentru a continua sa credem ceea ce credem deja. (James Harvey Robinson)

Cum sa eviti transformarea unui dezacord in cearta (9 tactici + 9 intrebari cheie)

cearta

O cearta rareori rezolva cu adevarat o problema. Se vrea a fi o solutie, dar este doar o demonstratie de forta, autoritate si dominatie, unde se intalnesc doua perspective opuse. In realitate, in timpul certurilor, adversarii isi descarca furia si energia distructiva, dar in loc sa se elibereze de tensiune, se incarca cu resentimente care le fac rau ambilor combatanti. O cearta demonstreaza neputinta oamenilor de a rezolva problema pasnic.

Urmatorul fragment este extras din cartea lui Dale Carnegie – “Secretele succesului. Cum sa-ti faci prieteni si sa devii influent” si ne ofera 9 tactici prin care sa evitam o cearta, plus 9 intrebari la care sa raspundem cand avem o contradictie cu cineva.

“Saluta dezacordul. Aminteste-ti motto-ul: „Cand doi parteneri sunt mereu de acord, unul dintre ei nu este necesar celuilalt”. Daca este vreun lucru la care nu te-ai gandit, fii recunoscator ca iti este supus atentiei. Poate ca acest dezacord este oportunitatea ta de a te corecta inainte de a face o greseala grava.

Fii neincrezator in impresia ta instinctiva. Prima noastra reactie naturala intr-o situatie dezagreabila este sa fim defensivi. Fii atent, ramai calm si urmareste-ti prima reactie. E posibil sa fie comportamentul tau cel mai defectuos, nu cel mai bun.

Controleaza-ti temperamentul. Nu uita ca poti masura caracterul unei persoane prin ceea ce face atunci cand se enerveaza. Continue reading

Cum faci schimbari ramanand ancorat in prezent

schimbare

„In stare de abandonare (trairea intensa a momentului prezent), intelegeti foarte clar ce trebuie facut si treceti la fapte, facand cate un lucru pe rand si concentrandu-va asupra fiecaruia. Invatati de la natura: observati cum se implineste fiecare lucru si cum se desfasoara firul vietii, fara nemultumire sau nefericire.

Daca situatia dumneavoastra generala este nesatisfacatoare sau neplacuta, separati-va de ea chiar in acest moment si abandonati-va situatiei existente. Aceasta este lumina lanternei care strabate ceata. Starea dumneavoastra de constiinta inceteaza atunci sa mai fie controlata de conditii externe. Nu mai actionati pe baza reactiei si a rezistentei.

Continue reading

Schimbarea este crestere deghizata

schimbare si crestere

Anumite perioade ale cresterii noastre sunt atat de confuze, incat nici nu ne dam seama ca se intampla aceasta crestere. Ne putem simti ostili, sau furiosi, plangaciosi sau isterici, ori chiar deprimati. Nu am realiza singuri, decat daca dam peste o carte sau un om care ne explica faptul ca ne aflam in plin proces de schimbare, in care ne largim orizontul spiritual. In perioadele in care crestem si ne dezvoltam vom simti asta la fel cum o samanta simte greutatea si inertia pamantului in care a fost plantata, in timp ce cauta sa le sparga si sa iasa afara din invelisul ei spre a deveni planta. Adeseori sentimentul nu este deloc placut. Dar cel mai neplacut este faptul ca nu stii ce se intampla. Acele perioade lungi – cand ceva din interiorul nostru pare sa astepte, tinandu-si respiratia, nesigur despre care sa-i fie urmatorul pas – pana la urma devin perioadele pe care le asteptam, pentru ca in aceste perioade realizam ca suntem pregatiti pentru urmatoarea faza a vietii noastre si ca, foarte probabil, urmeaza sa fie dezvaluit un nou nivel al personalitatii noastre. (Alice Walker)

Sursa foto