Efectele divortului asupra copiilor

Rata tot mai crescuta a divorturilor din ultimele decenii este cauzata de factori ce tin de evolutie sociala, de educatie, de emancipare a femeii, de cresterea nivelului de trai, de o egocentrizare a ambilor parteneri si de multi alti factori sociali mai mult sau mai putin luati in considerare.

Familia moderna mai sta impreuna in medie 10 ani, cat sa aduca pe lume un copil si sa-l creasca in primii ani de viata. Pana la urma problema este a individului care nu se adapteaza la evolutia fireasca a societatii. Odata cu cresterea bunastarii sub toate aspectele vietii, femeile si barbatii deopotriva considera ca li se cuvine foarte mult si ca trebuie sa ofere foarte putin sau nimic. Aici este cauza reala a familiilor disfunctionale: faptul ca partenerii de viata nu inteleg la timp (sau niciodata) dinamica si principiile relatiilor interumane si sentimentale de calitate. Vor sa primeasca fara sa dea, vor o relatie de cuplu solida fara sa se concentreze constant asupra ei si fara sa-i acorde timpul, atentia si implicarea necesare. La toate acestea, lipsa de timp, oboseala si suprasolicitarea profesionala vin sa umple paharul unei familii prea putin inchegate. Divortul sau separarea sunt un efect firesc si un avocat bun rezolva problema si faciliteaza o cale amiabila in care se va produce acesta.

Dar in tot acest timp traumele copiilor sunt din ce in ce mai mari. Pentru ca cei mici au azi suficiente distrageri in care sa refuleze si care sa le distraga atentia de la ceea ce se intampla in familie, magnitudinea durerii lor ar putea sa le scape celor mari. Parintii aflati in aceasta situatie trebuie ca pe langa presiunea divortului, sa isi observe copiii si sa elimine cu grija si dragoste efecte ca cele de mai jos, pentru ca acestea sa nu degenereze in anii viitori in tulburari grave de comportament mult prea greu de corectat dupa ce copilul a ajuns un adolescent sau un tanar cu traume de care nu stie cum sa scape decat prin violenta, droguri si bravura. Iar astfel de cazuri nu sunt rare.

Sentimentul de rusine Continue reading

The story of the little ladies – Povestea domnisoarelor

*This post is written both in English and Romanian (below) – Articolul este scris atat in engleza, cat si in romana (mai jos)

When my friend showed me „the little ladies”, I suddenly burst into tears. It was an emotional meeting in depth. I knew she was working passionately her craft and knowing Oana (I mean Pippa), I expected to be surprised. But the result of her many months of autodidact work, trials and errors, dedication and perseverance – astonished me. I felt a mixture of love, pride, cuteness, but mostly joy. The joy of my inner child awakened, caressed as if the little ladies were a gentle, healing universe. That second I missed my childhood badly. A million emotions and sensations came to my heart. Pure delight. I wondered: if I am feeling this, how a little girl must feel when embracing a little lady?

A little lady is the perfect gift for a girl or for a grown up because of its delicacy, because it cherishes our inner child and because of the fabric and execution quality. The unique handcrafted dolls are made only from the best sustainable materials someone can get: linen, Australian wool, cotton. All 100% natural. No trace of plastic. These fashionist dolls are a great example of craft mastery and respect for the children receiving them. When a child cuddles a wool stuffed doll, she experiences a sensation of warmth and softness like hugging a human being. The little lady would inevitably become her best friend.

Ok. I know you want to meet them. So here are the little ladies…

This slideshow requires JavaScript.

Continue reading

Despre dinamica relatiilor sentimentale (15 discursuri TED despre iubire si relatii)

Despre dinamica relatiilor de cuplu (14 discursuri TED)

Ce mai inseamna dragostea in vremurile noastre – cautarea universala a tandretii si a conexiunii intr-o lume concentrata tot mai mult pe individ.

 

De ce inseala oamenii si de ce aventurile sunt atat de traumatizante.

Continue reading

Dincolo de noi

Dincolo de noi

Scoate-ma din prozaic

Si traieste-mi sufletul gol de mine.

Respir extazul faptului ca existi;

Suficient incat sa devina singura ratiune.

Iti simt privirea deplina si cuprinzatoare.

Ochii devin povesti,

Fericirea devine lacrimi.

Ne topim in buzunarul realitatii

Tot mai sus…

Ador singularitatea noastra.

Salveaza-ma de mine

Si reda-ma mie…

Si tie.

Sursa foto

Cum sa fii un parinte bun (11 discursuri TED)

Cum sa fii un parinte bun (11 discursuri TED)

Daca esti parinte, unchi, matusa, profesor sau ai un rol in educatia unui copil, fa-ti timp sa vezi aceste expuneri despre parenting.

Continue reading

4 discursuri TED despre iertare

4 discursuri TED despre iertare

Patru povesti profunde despre importanta iertarii. Oameni care aveau nevoie de iertare pentru a putea redeveni ei insisi.

Cand Joshua Prager avea 19 ani, a ramas paralizat in urma unui accident de autobuz. 20 de ani mai tarziu s-a intors in Israel ca sa-l gaseasca pe soferul ce i-a distrus viata. In povestea fascinanta a intalnirii lor, Prager isi pune intrebari si cauta raspunsuri despre natura umana, autodeceptionare si identitate.

Continue reading

De ce nu este bine ca un copil prescolar sa priveasca la televizor

de ce nu este bine ca prescolarii sa priveasca la televizor

Tot mai multi parinti intuiesc efectele negative pe care le are privitul la televizor asupra copiilor lor si evita sa-i expuna pe cei mici la asa ceva, sau macar le limiteaza accesul la televizor la un desen animat scurt pe zi. Chiar daca unii nu inteleg felul in care acest lucru le afecteaza copiii, pot observa efectele: copilul se holbeaza la imaginile in miscare, ii lacrimeaza ochii sau il doare capul.

Pedagogia Waldorf este de acord cu aceasta idee si ne ofera si explicatia faptului ca prescolarii ar trebui sa nu priveasca deloc la televizor. Am preluat informatiile de mai jos din brosura „Pedagogia Waldorf in gradinita” – Ursula Knipping, editura Triade.

Cum ii afecteaza pe copii imaginea in miscare de la televizor

Imaginile care se succed in 1/30 secunde nu sunt percepute ca imagini de sine statatoare, ci ca imagini in miscare. In plus, pe ecran nu apare o singura imagine luminoasa, ci gonesc puncte luminoase care ne bombardeaza retina de 625×800 de ori sau mai mult. Dupa 1/30 secunde, timp in care au strabatut ecranul, o iau de la capat. Credem ca avem o imagine care este de fapt o alcatuire datorata legilor fizice carora li se subordoneaza ochiul si care, datorita spatiului mic dintre puncte, nu le recunoaste ca atare. Pentru ca avem de a face cu o imagine aparent miscatoare, ochiul nostru nu parcurge traiectoria normala de deplasare. In mod normal, cand privesc ceva, trebuie sa misc ochiul care este activ si face o miscare de tatonare. Cand privesc la televizor, insa, ochiul nu face miscarile normale de perceptie si ramane intepenit, nemiscat.

Aceasta privire in pozitie incremenita a ochiului (holbatul), are anumite efecte asupra constientei treze. Masuratori facute pe creierele celor care privesc mult la tv au aratat o scadere a undelor beta, care demonstreaza starea de veghe. Au fost evidentiate doar unde alfa care sunt prezente in somn sau in stare de transa. Asta inseamna ca imaginile televizate patrund in subconstient fara a fi filtrate de constienta noastra treaza.

O dificultate in plus pentru constienta copilului este faptul ca fiecare act de perceptie este insotit si de un act de cunoastere, care ii spune telespectatorului ce trebuie sa vada. Aceasta aptitudine de formare notionala – de exemplu: „aceasta este o casa”, „acesta este un copac” – se dezvolta pe baza experientei care deocamdata ii lipseste copilului.

La adult perceptia si actul cunoasterii pe baza experientei formeaza o unitate. Copilul are nevoie de mai mult timp pentru ca lui ii lipseste experienta. Continue reading