De ce are nevoie lumea acum – sa nu mai risipim mancare

risipa de mancare

In conditiile in care la aceasta ora in lume 1 miliard de oameni mor de foame si 1 miliard sunt obezi, iar 300 de copii mor in fiecare ora in toata lumea de malnutritie (in total 2.600.000 pe an), trebuie sa facem ceva care sa echilibreze lucrurile si sa salveze vieti. Asa cum ma asteptam, solutiile vin din partea oamenilor simpli inainte sa vina (daca se va intampla) din partea autoritatilor internationale avizate. Spre bucuria mea, doua solutii care incep sa prinda viata in acest sens in Spania si Franta sunt altele decat nesanatoasa conceptie pe care mamele noastre ne-au inoculat-o, de a manca tot din farfurie pentru ca altfel ii sfidam pe cei care nu au ce manca (in realitate, daca mananc tot din farfurie nu il voi hrani pe cel flamand, ci voi deveni eu mai gras). Cele doua initiative sunt un bun inceput pentru combaterea risipei de alimente si pentru rezolvarea foametei.

Prima dintre ele se refera la un proiect de lege votat in luna mai in Franta prin care marilor lanturi de supermarketuri li se interzice risipa de hrana. Aceste magazine trebuie sa doneze alimentele nevandute catre organizatiile caritabile (alimente carora le expira in scurt timp termenul de valabilitate), sau sa le directioneze spre hranirea animalelor (alimente expirate).

Aceste masuri vin in conditiile in care francezii arunca la gunoi fiecare in medie 20 de kilograme de mancare intr-un an, iar costul acestei risipe se ridica la circa 12-20 miliarde de euro. Sub noua legislatie, toate lanturile de mari supermarketuri vor trebui sa semneze contracte cu organizatii caritabile care sa faciliteze donatiile de alimente, masura prin care guvernul estimeaza ca va injumatati risipa de hrana din Franta pana in 2025. (Mai multe detalii poti gasi pe totb.ro).

A doua solutie a venit in doua localitati din Spania, unde a fost demarat proiectul „Frigiderul Solidaritatii”. Localnicii, dar si restaurantele sau localurile pot depozita acolo resturi de mancare sau hrana nefolosita, pe care ar fi urmat sa o arunce la gunoi. Orice produs lasat in frigider poate fi luat de oricine crede ca are nevoie de el. “Cred ca am reusit, pana acum, sa economisim 300 de kilograme de hrana care altfel ar fi ajuns la gunoi”, spune Álvaro Saiz, organizatorul proiectului. Frigiderul Solidaritatii este un frigider imens aflat pe un trotuar din centrul localitatii, in jurul caruia a fost construit un gard de lemn, care sa indice faptul ca nu e vorba de un aparat electrocasnic abandonat, ci de un proiect-pilot menit sa lupte cu risipa de mancare. Continue reading

Daca ai avea toate resursele necesare, care ar fi cauza pentru care ai lupta?

care este cauza ta

Avem cu totii in minte o cauza pe care o sprijinim, macar la nivelul ideilor. Credem in ea, suntem implicati emotional, o urmarim, ne exprimam opinia si cam atat. Nu trecem la fapte din cauza ca ne lipseste ceva: timpul, banii, relatiile si contactele necesare pentru a putea face ceva concret. Pe scurt, ne lipsesc resursele. Ni se pare ca astfel de cauze mari trebuie sa ramana in grija celor capabili sa se ocupe de ele si sa schimbe cu adevarat ceva. Ca filantropia poate fi facuta doar de oamenii bogati si ca la batranete, cand eventual ne vom imbogati, vom putea sa ne alaturam actiunilor caritabile ale lui Bill Gates sau Warren Buffet. Atunci vom putea sprijini cauzele in care credem. Oare chiar asa stau lucrurile?

Nu resursele sunt problema, ci disponibilitatea. (Tony Robbins)

Ce parere ai despre Maica Teresa? Era chiar saraca, dar si-a pus intreaga viata in slujba omului. Singurele ei resurse erau iubirea, grija si empatia. Dar le-a folosit exceptional si a schimbat in bine vietile a milioane de oameni. Chiar si pe ale noastre, prin faptul ca atunci cand ne gandim la ea, ne inunda sentimente de admiratie, respect si dorinta de a face la fel. Resursele pe care le putem folosi in slujba cauzelor in care credem nu trebuie sa fie neaparat materiale. Ele pot fi talentele si abilitatile noastre (capacitatea de a stabili conexiuni, puterea de convingere, stiinta de a obtine informatii pretioase, leadership-ul), dragostea, empatia, curajul, clarviziunea si multe altele.

Nu este vorba despre cat de mult daruiesti, ci despre cat de multa dragoste pui in daruire. (Maica Teresa)

Intrebarea de azi este: daca ai avea toate resursele necesare, care ar fi cauza pentru care ai lupta?

Ce idee sau problema a unui grup de oameni te sensibilizeaza si iti da impulsul sa te implici in rezolvarea ei? Ce nevoi sociale sau de sanatate ai vrea sa vezi rezolvate cat mai repede? Ce categorie de oameni sprijini prin donatii de orice fel? Sau de ce progres medical sau stiintific crezi ca are nevoie lumea cat mai urgent? Care este cauza ta?

Cauzele mele sunt mai multe si nu stiu in care m-as implica mai intai. Ma misca foarte tare o categorie sociala cu sanse mai mici decat ale altor oameni: copiii din orfelinate si in mod special cei ajunsi la 18 ani cand trebuie sa se integreze in societate. Cred ca au mare nevoie de sprijin, de informatii si de caldura sufleteasca. Ei trebuie ajutati sa se ajute apoi singuri, sa-si creeze o viata de calitate. Apoi ar fi nevoia de educare si reeducare a unor categorii defavorizate, cum ar fi familiile foarte sarace, mamele singure, delincventii eliberati din inchisori, persoanele ramase fara serviciu in anii dinaintea pensionarii, sau cei nevoiti sa schimbe domeniul in care activeaza, dar nu au informatia si resursele necesare. Ma gandesc la cursuri de specializare sau reorientare profesionala pentru cei care nu si le permit si nu au acces la ele, bazate pe informatii si tehnologii de ultima ora, cu care au sanse mai mari sa obtina un job. Consider ca doar educatia are puterea de a reduce diferentele tot mai mari dintre diferitele categorii sociale.

Cauzele conteaza. Iar lumea este schimbata de oameni carora le pasa de ele, de lucrurile importante. Nu trebuie sa fim destepti sau talentati. Nu avem nevoie de multi bani sau educatie. Tot ce avem nevoie este sa fim pasionati de ceva important, de ceva mai mare decat noi insine. Iar angajamentul fata de o cauza va schimba lumea. (Steve Goodier)

Conform piramidei nevoilor umane a lui Maslow, nevoia umana aflata in varful piramidei este aceea de autoimplinire, de atingere a potentialului propriu, de contributie. Nevoile superioare se satisfac de obicei dupa ce sunt satisfacute nevoile de baza (cele fiziologice, de securitate, de apartenenta, sau de recunoastere). Omul nu se poate gandi la nevoile superioare si nu le poate acorda timp, spatiu si energie cat timp nevoile lui elementare nu sunt satisfacute. De aceea avem nevoie sa ne asiguram necesitatile primare si sa ajungem la un echilibru si la o siguranta, care ne vor permite sa ne dezvoltam la un nivel superior, sa ne maximizam potentialul, sa ne slefuim si apoi sa aducem o contributie lumii.

Manifestarea potentialului maxim este tinta cea mai mare in viata. A deveni un om superior. A evolua, a contribui, a lupta pentru cauze mai mari decat noi insine. Aceasta este si directia pe care i-o voi imprima blogului Inima Fericita in continuare. De aceea scriu azi despre una din manifestarile cele mai elevate ale potentialului nostru: dedicarea unei cauze nobile si contributia pe care o avem la lumea in care traim. Despre nevoia superioara de a schimba lumea in bine. Un om evoluat este capabil sa se dedice altora si sa se implineasca prin ceea ce ofera. Iar oamenii pot oferi doar atunci cand au de unde, cand resursele lor au un izvor: potentialul propriu.

Sunt foarte fericita pentru ca blogul meu implineste azi un an de existenta! Pentru mine asta inseamna una dintre cele mai frumoase calatorii, o experienta noua care imi ofera satisfactii diferite de cele din alte activitati. Blogging-ul imi da sentimentul contributiei si imi satisface nevoia superioara a autoimplinirii. Deocamdata nivelul la care fac asta este unul mic, dar vreau sa devina foarte mare. Atat de mare, incat sa aiba puterea de a transforma tot mai multi oameni in Inimi Fericite si de a aduce contributii semnificative celor care au nevoie de ajutor. Imi doresc sa te am alaturi, daca te regasesti in dorinta de a aduce fericire in jurul tau si a inspira oamenii sa traiasca la potential maxim.

Si astept sa aud despre cauzele in care crezi si te implici, sau ai vrea sa o faci daca ai avea resursele necesare.

La sfarsitul vietii nu vom fi judecati dupa cate diplome am primit, cati bani am adunat, sau cate lucruri am facut. Vom fi judecati dupa „Mi-a fost foame si mi-ai dat ceva sa mananc, am fost dezbracat si mi-ai dat haine, nu am avut locuinta si m-ai gazduit.” (Maica Teresa)

Credem ca ceea ce facem este o picatura intr-un ocean, dar oceanul ar fi mai mic fara acea picatura. (Maica Teresa)

Sursa foto