Semintele traditionale romanesti vor fi salvate

Banca-de-gene-1-web

Una din marile probleme ale alimentatiei moderne o reprezinta faptul ca nu se mai cultiva semintele traditionale decat la scara foarte mica. Acestea risca sa se piarda, in timp ce noi ne hranim cu fructe, legume si verdeturi lipsite de gust, provenite din seminte hibridate si chiar modificate genetic.

Romania este una din tarile in care inca mai exista culturi din seminte traditionale, macar in gradinile taranilor. Strainii ne apreciaza fructele si legumele pentru aroma lor puternica si gustul bun, iar noi tanjim dupa ele ori de cate ori plecam din tara, ori cumparam unele din supermarket.

Am fost foarte fericita sa aflu ca exista o banca de seminte traditionale la noi in tara, la Suceava. Ei furnizeaza oricui, in mod gratuit, seminte traditionale romanesti din mai multe soiuri, adunate si inmultite incepand cu anii ’80, la initiativa Dr. Mihai Cristea. Acest proiect s-a nascut in urma observatiilor ca soiurile traditionale vechi de plante sunt pe cale de disparitie si a fost inspirat si de practici similare desfasurate in alte tari.

Institutiile din domeniul agricol, sau persoanele fizice care doresc sa primeasca gratuit aceste seminte, completeaza o cerere, iar livrarea materialului semincer se face in baza unui Acord de Transfer, care trebuie acceptat si confirmat de catre solicitanti, inainte de expedierea probelor de seminte. Timpul de livrare este de circa 4-6 saptamani de la completarea cererii si banca de gene nu percepe nici o taxa, nici macar de expediere.

In baza acestui Acord de Transfer, solicitantul se angajeaza sa pastreze varietatile traditionale furnizate, prin cultivarea lor continua.

Livrarea de seminte se face in functie de stocul disponibil, prioritate avand institutele de cercetare si ameliorare a plantelor, comunitatile stiintifice si institutele de profil, iar apoi persoanele fizice. Se vor trimite maximum 25 de seminte.

Potrtivit Acordului de Transfer, cine doreste sa primeasaca aceste seminte are unele drepturi si obligatii:

  • sa primeasca asistenta tehnica de specialitate privind tehnologiile de cultura si de obtinere a semintelor;
  • sa multiplice, sa faca schimb de material genetic la nivel local sau zonal, precum si sa distribuie, in mod gratuit, material de reproducere (seminte);
  • sa valorifice produsele obtinute pe baza cultivarii formelor traditionale;
  • sa pastreze in cultura una sau mai multe varietati traditionale, cu respectarea tehnologiilor specifice de producere a semintei;
  • sa respecte legislatia naţionala privitoare la comercializarea semintelor acestor genotipuri locale;
  • sa nu revendice drepturi de proprietate asupra materialului, a partilor sau componentelor genetice ale acestuia, sau a informatiilor legate de el, precum si alte drepturi care ar putea limita accesul la resursele genetice vegetale primite de la Banca de Gene;
  • sa solicite ca prevederile acordului semnat cu banca de gene sa se aplice transferului resurselor genetice vegetale catre o altă persoana sau entitate, ca si tuturor transferurilor ulterioare a acestor surse de material genetic;
  • sa contribuie la imbogatirea colectiilor Bancii de Gene prin colectarea si expedierea catre Banca a unor varietati traditionale locale (probabil una pentru fiecare soi primit).

Pe site-ul lor gasesti toate informatiile necesare, in cazul in care doresti sa soliciti si sa cultivi aceste seminte.

Pentru ca solicitarile sunt de ordinul miilor si semintele sunt putine, a luat nastere si programul Eco Ruralis de colectare, multiplicare si distributie de seminte traditionale elaborat de Eco Ruralis, o asociatie non-guvernamentala aflata in sprijinul taranilor ecologici si traditionali. Eco Ruralis lucreaza din 2009 la revitalizarea patrimoniului de seminte traditionale si lupta pentru ca acestea sa circule si sa fie folosite liber in Romania.

Ei colaboreaza cu Banca de gene de la Suceava, dar colecteaza seminte vechi si de la tarani si gradinari. Au dezvoltat, de asemenea, legaturi si cu alte organizatii si asociatii de tarani din Europa, care salveaza si distribuie seminte traditionale.

In ultimii ani, echipa Eco Ruralis din Cluj, cu sprijinul profesorului Aurel Maxim si cu ajutor din partea voluntarilor Eco Ruralis si a studentilor de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, a multiplicat seminte traditionale pe o bucata de teren din fosta gradina botanica din cadrul universitatii. Pe durata intregii perioade de crestere, varietatile locale au fost analizate pentru a afla ce calitati specifice au aceastea (productie, gust, rezistenta la boli și daunatori, rezistenta la seceta, etc.). Pe baza acestor observatii se intocmeste in fiecare an catalogul Eco Ruralis de seminte traditionale. La finalul sezonului, se aduna semintele pentru fiecare varietate si se depoziteaza la Biroul Eco Ruralis.

Incepand cu 2014, vor pune la Cluj bazele Gradinii de Seminte Traditionale Eco Ruralis. Pe un teren de 29 de ari, vor multiplica seminte traditionale, dar vor organiza si ateliere la care oricine poate participa ca sa invete practic despre gradinarit si salvarea semintelor.

La inceputul fiecarui an, inainte sa vina primavara, asociația Eco Ruralis face o distributie larga de seminte traditionale. Pe baza catalogului se poate face o comanda, iar ei distribuie gratuit semintele, prin posta, celor care le doresc.

Nu distribuie cantitati mari de seminte, dar suficiente cat acestea sa fie multiplicate de tarani si gradinari pentru a deveni autonomi in anii urmatori. Daca e posibil, cer inapoi o cantitate mica de seminte, pentru a avea mereu un stoc de seminte disponibil pentru urmatoarea distributie anuala.

Factori ai pierderii semintelor traditionale sau eroziunea genetica:

  • dezvoltarea industriei agroalimentare (inlocuirea soiurilor traditionale cu unele moderne)
  • la noi – colectivizarea (1947-1989)
  • globalizarea – care provoaca lipsirea consumatorilor de produse traditionale
  • tendinta actuala a tinerilor de a pleca din zonele rurale face ca odata cu pierderea vechilor generatii sa se piarda si vechile obiceiuri legate de practici traditionale, plante si semninte de plante
  • legislatia europeana – pentru a putea utiliza o samanta in Uniunea Europeana, trebuie ca varietatea sa fie inscrisa intr-un catalog oficial. Criteriile DUS (Distincţie, Uniformitate şi Stabilitate) la varietaţile locale, precum si costurile foarte mari de inregistrare si tratamentul chimic obligatoriu, vor declasa semintele taranesti care sunt in mod natural si istoric adaptate agriculturii ecologice. Prin extensie – interzice semintelor taranesti si varietatilor asociate sa faca obiectul schimbului intre agricultori.
  • situatia financiara a majoritatii cultivatorilor de seminte traditionale
  • lipsa promovarii importantei soiurilor traditionale
  • schimbarile climatice, etc.

“Noi militam pentru diversificarea culturilor si a paletei de soiuri la fiecare specie. Noi avem avanatjul ca mai avem tarani, din zonele necolectivizate, in care taranii si-au pastrat semintele. (…) Nu spun ca agricultura moderna trebuie sa dispara, Doamne fereste, ci pledez pentru convietuirea agriculturii moderna cu cea traditionala”, spune specialistul clujean in agrobiodiversitate, Aurel Maxim.

Pensiunile agroturistice ar putea sa devina piata de desfacere locala pentru agricultorii care folosesc seminte traditionale. “De multe ori soiurile sunt asociate cu anumite produse culinare. Cand vine neamtul, el vrea sa consume ceva specific zonei, nu ceva din putinele soiuri mondiale”, continua Maxim.

Din pacate, insa, la nivel national nu exista un registru in care sa fie inventariate soiurile existente, cum exista in alte tari. Banca de Gene de la Suceava nu inventariaza soiurile, doar le depoziteaza. In plus, lipsa banilor din cercetare adauga inca o problema agriculturii traditionale romanesti.

Aici ar fi nevoie de interventia Ministerului Agriculturii cu un program de inventariere a soiurilor autohtone vechi. Insa din cauza ca primeaza interesele firmelor care detin monopolul semintelor comercializate la nivel mondial, s-ar putea ca aceasta inventariere sa nu aiba loc niciodata din initiativa statului, ci eventual din cea a unor institutii nonguvernamentale. Atunci cand se vor gasi banii necesari si probabil voluntari care s-o faca.

O alta problema in conservarea semintelor traditionale o reprezinta si legislatia foarte stricta si costisitoare. „Pentru a produce seminte traditionale pe care sa le si vanda, taranul trebuie sa isi inscrie varietatile intr-un catalog national. Acest lucru este imposibil pentru semintele traditionale, pentru ca trebuie sa respecte niste standarde pe care doar semintele propduse de companii, mai precis hibrizii, le respecta si doar acestea pot fi introduse pe piata. In plus, procedura este foarte costisitoare, iar taranii nu si-o permit”, a declarat Bogdan Buta, reprezentant al Asociaţiei Eco Ruralis.

“Taranul trebuie sa-si inscrie varietatea, or, pentru asta, trebuie sa plateasca foarte mult. Atunci, el prefera sa mearga in continuare pe ce a facut. Mai exista teama ca marile corporatii sa ia caracteristicile respective, asa cum s-a intamplat cu ardeiul. Ei dispun de tot personalul necesar ca sa breveteze o secventa de ADN cu caracteristicile respective, iar apoi, oricine cultiva un soi cu acele caracteristici va trebui sa plateasca companiilor “drepturile de autor”. (…) Este lupta asta intre corporatii si micii producatori. Forta nu este comparabila intre cele doua. Marile corporatii avand putere finanaciara pot capacita altfel decindentii politici. Avantajul nostru pe care il avem noi exista o nisa legislative care permite aceste lucru. In felul asta credem noi ca varietatile locale vor mai rezista o vreme”, a incheiat Maxim.

Am observat ca gospodarii si gradinarii au facut chiar o pagina de Facebook numita Piata Semintelor Traditionale, unde pare ca se pun anunturi pentru schimburi de seminte. Nu stiu cat de serioasa este pagina, dar poti verifica daca te intereseaza sa schimbi varietati autohtone de seminte.

Livrarea de seminte traditionale pentru anul 2014 s-a incheiat, dar poti sa-ti planifici cultivarea de astfel de seminte pentru primavara viitoare, in cazul in care doresti acest lucru.

Legumele din seminte traditionale au dezavantajul, daca pot spune asa, ca se degradeaza mai rapid decat cele din seminte hibride si au o viata mai scurta. In schimb au calitati gustative mult mai bune. Cred ca orice om, nu doar romanii, ar prefera sa mearga la piata mai des, dar sa aiba acces la produse mai calitative.

Alaturi de abonamentul la micii producatori, salvarea semintelor traditionale este un mod excelent prin care mai putem avea acces la alimente de calitate, mai curate, cultivate fara ingrasaminte sau alte substante chimice de sinteza si care au un gust mult mai bun.

Mi se pare una din cele mai bune initiative luate la noi in tara in ultimii ani, mai ales ca semintele sunt furnizate gratis catre alte institutii sau persoane fizice care vor sa multiplice semintele traditionale. Acest fenomen ar putea avea implicatii majore in alimentatia noastra in viitor si ar putea ajuta atat sanatatea romanilor, cat si turismul romanesc.

Sunt mandra ca avem asemenea oameni. Este mare nevoie de ei si de exemplul lor, deoarece domeniile in care avem nevoie de astfel de initiative sunt multe.

Acestia sunt oamenii despre care aleg sa scriu si sa vorbesc, pe care ii dau exemplu si ii studiez. Ei sunt liderii, cei care fac lucrurile sa se intample si nu asteapta vremuri favorabile, sau ca statul sa modifice legi, ori sa le dea cineva ceva, ci gasesc metode prin care sa rezolve ceea ce considera necesar. Se folosesc de resursele pe care le au fara sa se lase blocati de cele pe care nu le au si astfel duc lucrurile la bun sfarsit. Ii admir cand fac astfel de lucruri pentru propria persoana si ma inclin in fata lor atunci cand ajuta intreaga societate.

Cu astfel de oameni putem spera ca vom inainta in directia buna si pe ei vreau sa-i vad lucrand si la alte proiecte de care Romania si lumea in general are nevoie.

Surse:

Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava

Ecoruralis

Sursa foto: www.financiarul.ro

Pacaleala din farfurie. Povestea capsunilor bio

capsuni

Am vrea sa mancam doar alimente organice, insa din diverse motive nu este posibil. Dar daca bio in farfurie nu e acelasi lucru cu bio pe hartie? Sa vedem mai intai ce inseamna bio pe hartie.

Agricultura ecologica este acelasi lucru cu agricultura biologica si cu agricultura organica.

Legislatia din Romania mi se pare destul de ambigua, ca in multe alte domenii, dar cred ca nici in alte tari ale lumii nu sunt foarte clare si suficient de specifice normele privind agricultura ecologica. Probabil ca suntem inca la inceput si vom mai avea de asteptat ani de zile ca lucrurile sa fie mai clare si legile mai precise.

Daca doresti sa te informezi, mai avem si o legislatie comunitara in care gasim regulamentul 834/2007, care este mai explicit, dar il consider plin de “ferestre” ce ofera posibilitatea producatorului sa se abata in unele cazuri de la reguli.

In esenta, in productia ecologica sunt interzise organismele modificate genetic (OMG) si folosirea de substante chimice de sinteza (ingrasaminte, fertilizatori, pesticide, insecticide, etc.). Una dintre acele “ferestre” in lege, insa, specifica faptul ca o exceptie de la aceasta regula o constituie situatia in care nu exista pe piata produse inlocuitoare, specifice agriculturii biologice. Mai sunt si alte portite si situatii exceptionale, pe care le gasesti in normele legislative de mai sus.

Incerc sa ma pun in situatia producatorilor si ma gandesc ca daca este greu sa ai productie normala cu randamente bune si profit, trebuie sa fie si mai greu sa ai aceste rezultate cu niste substante chimice mai slabe, mai putin solubile. In agricultura mai avem un mare factor de risc: precipitatiile si clima in general. Daca esti producator bio si legea iti da o portita, de ce nu ai folosi niste substante mai puternice, care sa scada riscurile de compromitere a recoltei?  Sa nu uitam ca produsele organice sunt scumpe si oricine vrea profit, caci altfel ar iesi de pe piata. Nu vreau sa fiu sceptica, dar viitorul agriculturii biologice mi se pare incert la noi in tara. Daca va avea sanse reale de dezvoltare, cred ca se va intampla in tari cu o clima mai prielnica si mai prietenoasa.

Povestea capsunilor bio

Povestea capsunilor bio vine tocmai din Germania, care este o tara mult mai bine reglementata in acest domeniu si care are o productie ecologica serioasa. Aceasta poveste mi-a fost relatata de catre o doamna care a lucrat in agricultura in aceasta tara, la cultivarea capsunilor. Pe scurt, este vorba de capsuni bio, care erau tratate cu tot felul de substante, nu se stie daca de sinteza sau nu (de sinteza insemnand mai toxice, folosite in agricultura normala, intensiva). Sa presupunem ca erau substante tolerate in agricultura ecologica. Totusi, avem doua detalii interesante: fermierul afirma ca pe eticheta lor se specifica faptul ca sunt bio, deoarece polenizarea se facea cu ajutorul unui anume gandac. Al doilea detaliu foarte interesant, care nu-mi iese din minte este faptul ca inainte de coacere, sirurile de capsuni erau stropite seara cu o substanta coloranta, iar dimineata erau rosii si aratau de parca ar fi fost coapte. Erau apoi recoltate in aceeasi zi. Intr-una din zile s-a intamplat chiar un accident: s-a gresit dozarea solutiei colorante si a doua zi dimineata toate capsunile erau maro; productia acelei zile fusese compromisa total, spre furia fermierului.

Am fost foarte revoltata si indignata cand am auzit. Fusesem curioasa sa aflu ce inseamna agricultura organica, iar aceasta informatie m-a dezarmat si m-a dezamagit. Ma asteptam sa nu se foloseasca decat ingrasaminte naturale si in nici un caz ca as manca un colorant in loc de pigment rosu format la soare. Nici nu m-as fi gandit la partea cu polenizarea. Ma intreb daca am fost eu naiva, sau doar dezinformata pana in acel moment.

Nu stiu ce ai crezut tu pana acum despre alimentele bio, dar ar trebui sa ne gandim bine daca merita pretul foarte mare. Nu incerc sa afirm ca nu sunt un pic mai bune decat cele cultivate normal, ci doar ca diferenta de pret ar putea fi nejustificata, mai ales daca nu sunt respectate normele de productie ecologica. Cred ca ar fi bine ca data viitoare cand cumperi astfel de produse sa intrebi comerciantul despre provenienta alimentelor si sa verifici bine etichetele. Daca iti permiti pretul si ti se pare ca merita, poti sa le cumperi. Macar alegi raul cel mai putin rau. Probabil ca aceste produse sunt mai sanatoase si nu au atat de multe substante chimice daunatoare in ele. Daca ai noroc.

Mie imi este clar un lucru: cele mai sanatoase alimente sunt tot cele cultivate la tara, daca se poate din seminte traditionale, sau daca ai posibilitatea sa-ti cultivi singur cate ceva. Mi-as dori sa vad si la noi dezvoltandu-se proiecte de genul minifermei The Farmery, dar pana atunci este mai bine sa tinem legatura cu taranii din zona in care locuim.

De cand am auzit povestea capsunilor, nu am mai cumparat aceste fructe la inceput de sezon, cand sunt uriase, din import, necoapte si fara aroma. Le cumpar doar in plin sezon si doar pe cele mici, mai moi, care au miros si aroma imbietoare. De cate ori vad capsunile acelea mari, albe in jurul coditei si tari, ma gandesc doar ca au probabil colorant pe ele si sunt necoapte.

Cat de des cumperi produse bio si cum ti se pare gustul lor? Verifici etichetele si intrebi comerciantul de provenienta lor? Cum ti se par legile care reglementeaza agricultura ecologica?

Resurse: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ec.europa.eu

Sursa foto