Despre curgerea vietii

“Oboseala vine din lupta fiintei cu viata. Când te opui vietii, judecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentru ca mergi contra curentului. Iubirea este curgerea vietii. Pacea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva.
Ai obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai?
Atunci te lasai purtat de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta. Atunci te deschideai prin inima. Obosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata. Si mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea.
Deci lupta nu este intre noi si cei din jur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.” (
Arsenie Boca)

Tata, iarta! (parintilor care isi critica prea aspru copiii)

Handsome man playing checkers with his son lying on the floor

„Asculta, fiule. Iti spun acest lucru in timp ce dormi cu o mana sub obraz si cu buclele tale blonde lipite de fruntea umeda. M-am strecurat singur in camera ta. Cu cateva minute mai inainte, in timp ce citeam ziarul in birou, m-a cuprins un val inabusitor de remuscare. Simtindu-ma vinovat, am venit langa patul tau.

Iata lucrurile la care ma gandeam, fiul meu. Am fost nedrept cu tine. Te-am certat in timp ce te imbracai pentru scoala pentru ca abia daca te-ai sters pe fata cu un prosop. Te-am luat la rost pentru ca nu ti-ai curatat pantofii. Am strigat la tine furios atunci cand ti-ai aruncat unele lucruri pe podea.

La micul dejun ti-am gasit iarasi cusur. Ai rasturnat diverse lucruri. Ai inghitit hrana pe nemestecate. Ti-ai pus coatele pe masa. Ti-ai pus prea mult unt pe paine. Si atunci cand ai inceput sa te joci, iar eu m-am pregatit sa ma indrept catre tren, te-ai intors, mi-ai facut cu mana si ai spus: „La revedere, tati!”, iar eu m-am incruntat si am raspuns: „Tine-ti umerii drepti!”

Apoi totul a inceput iarasi dupa-amiaza. Cand am venit, te-am urmarit cum stateai in genunchi, jucandu-te cu bile. Erau gauri in ciorapii tai. Te-am umilit in fata prietenilor, chemandu-te fortat in casa. Ciorapii erau scumpi, iar daca ar fi trebuit sa-i cumperi tu, ai fi fost mai atent cu ei! Imagineaza-ti asa ceva, fiule, din partea unui tata! Continue reading

Alege constient cu cine iti petreci timpul

motivational8

Inconjoara-te numai de oameni care te vor ridica si mai sus. (Oprah)

Exista oameni care nu reusesc decat sa te descurajeze si sa te critice, pentru ca asteapta de la tine ceea ce nu au putut realiza ei insisi. Dar tu nu te-ai nascut in aceasta lume ca sa multumesti pe cineva anume, ci sa-ti traiesti viata asa cum iti place si cum crezi tu ca e bine. Continue reading

Care sunt cele mai mari defecte ale tale?

defecte

De ce oare aratam cu degetul defectele altora? Sa fie pentru ca avem si noi aceleasi neajunsuri si daca le sanctionam pe ale lor, ale noastre vor parea mai mici? Sau pentru ca am avut aceleasi defecte si in timp le-am mai corectat, iar asta ne permite sa le criticam pe ale altora? Poate ca pur si simplu incercam sa ne mintim si pe noi si pe cei din jur ca suntem mai buni decat altii.

Psihologii sustin ca vedem la ceilalti mai ales defectele de care ne e teama ca le-am putea avea si noi.

Asta inseamna ca ajungem din nou la frica de a nu fi suficient de buni. Daca scapam insa de frica aceasta si ne vom creste increderea in noi, ar trebui sa fim mai linistiti si sa nu ne mai preocupe atat de mult defectele si viata altora. Prin urmare, vom avea suficient timp sa lucram la a ne corecta propriile defecte.

“Virtutile care ne lipsesc sunt numite defecte.” (Henry Millon de Montherlant)

Astazi ne concentram doar pe a le identifica, urmand sa vedem cum le putem transforma si corecta si in ce fel le vom integra in procesul de dezvoltare in care intram.

La fel ca si calitatile, defectele noastre cumulate sunt unice si se rasfrang asupra personalitatii noastre, comportamentului si perspectivei asupra lumii.

Niciodata nu trebuie sa ne fie rusine de defectele pe care le avem si nici sa le ascundem. Toata lumea le are. Ele sunt rezultatul multor factori ce tin de educatie, de modele de gandire si comportament, etc., insa nu sunt vina ta. Nimeni nu este perfect. Daca cineva te ridiculizeaza pentru ele, ignora-l. Inseamna ca este imatur si cu siguranta nu vrea sa-si vada propriile defecte, sau incearca sa le ascunda.

Ceea ce ar trebui sa faca fiecare este sa reduca impactul defectelor in viata sa si sa incerce treptat sa le corecteze sau macar sa le minimizeze. Adesea ceea ce numim defect, este de fapt lipsa unei calitati. Daca privim asa lucrurile, deja intrevedem o prima solutie: introducerea unor obiceiuri in viata noastra, menite sa ne dezvolte acea trasatura mai putin prezenta. Poate ca nu o vom transforma in calitate, dar este un mare succes sa nu mai fie un defect.

Fii sincer din nou si cauta ceea ce consideri a fi defectele tale cele mai mari. Gandeste-te mai ales la cele care crezi ca iti blocheaza dezvoltarea. Este o idee buna sa ceri parerea cuiva apropiat dupa ce le vei identifica. Poti sa intrebi in ce masura i se pare ca acea trasatura este un defect al tau. Uneori vedem deformat realitatea din cauza unor obsesii sau temeri personale si ni se pare ca avem un defect, insa nimeni altcineva nu vede lucrurile asa.

Daca te vei intrista gandindu-te la defectele pe care le ai, aminteste-ti ca imperfectiunea este frumoasa si ca amestecul trasaturilor tale te face unic.

Abia cand vei sti cine esti, vei putea sa elaborezi un plan de actiune realist pentru indeplinirea obiectivelor tale. Daca nu iti sti exact calitatile si defectele, vei pierde timp pe cai gresite.

Ti s-a intamplat pana acum ca un defect de-al tau sa te impiedice sa realizezi ceva important? Daca da, ai gasit alte cai de a ajunge la tinta ta, sau ai abandonat ideea?

Sursa foto: Flickr