De ce are nevoie lumea acum – surse de apa potabila

1sursa de apa potabila

Pentru lumea civilizata pare de neconceput sa nu ai apa potabila si sa nu poti face o baie oricand doresti, sau sa nu poti lasa robinetul sa curga in voie, chiar daca sti ca nu este ecologic si ca inseamna risipa inutila. Insa la aceasta ora in lume 768 de milioane de oameni nu au acces la surse de apa potabila si in fiecare an 1400 de copii sub 5 ani mor din cauza unor boli cauzate de sursele de apa. Pentru ei si pentru alti oameni care ar putea ajunge oricand lipsiti de apa potabila din cauza secetei sau din diverse motive, trebuie sa gasim solutii eficiente pe termen lung, ieftine si usor de pus in practica.

Designerul Arturo Vittori a inceput sa se dedice acestei cauze dupa ce a vizitat Etiopia si a vazut ca oamenii de acolo nu au apa potabila si ca trebuie sa o aduca de la distante mari, carand-o in recipiente vechi de plastic. Drumul lor dureaza cateva ore si in general aceasta sarcina revine femeilor si copiilor, care sunt expusi unor boli si lipsesc, astfel, de la scoala.

This slideshow requires JavaScript.

Ce vezi in imagini sunt niste cosuri imense care colecteaza apa potabila din aer. Inventia nu se bazeaza pe tehnologii noi si sofisticate, ci pe o structura compusa din doua parti: una semi-rigida exterioara, facuta din nuiele de bambus sau de juncus si una interioara, facuta din saculeti in care se vand portocalele, cusute ca sa formeze o plasa. Fibrele de nylon si polipropilena ale plasei sunt suportul pe care se produce condensarea apei. Practic, vaporii de apa din atmosfera se condenseaza si se aduna sub forma de roua, se preling pe plasa din interior si se colecteaza la baza cosului intr-un bazin.

Cosurile pe care le-a proiectat Vittori se numesc WarkaWater si acesta sustine ca „sunt create pentru a oferi apa curata, dar si sa ofere sustenabilitate a mediului, financiara si sociala – pe termen lung”. Fiecare turn costa aproximativ 550 de dolari si poate fi construit in mai putin de o saptamana, de catre patru oameni, din materiale disponibile local. Dupa ce localnicii invata sa le construiasca, ii pot invata si pe alti oameni din alte comunitati sa construiasca turnuri WarkaWater. Un turn cantareste aproximativ 40 de kg, are 9 m inaltime si poate colecta 95 l de apa potabila pe zi.

Arturo Vittori si echipa lui au testat turnul in diferite locatii, i-au adus imbunatatiri si l-au facut sa fie usor de curatat si intretinut de catre locuitorii satelor din Etiopia, unde spera sa le amplaseze pana in 2015. Mai are nevoie doar de sprijin financiar ca sa realizeze asta.

Proiectul lui este demn de lauda, are aceeasi valoare ca si adaposturile pentru refugiati si inspira la actiune pe oricine are spirit civic si imaginatie. Este genul de sprijin in care il ajuti pe cel in nevoie sa se ajute singur. Probleme de rezolvat sunt din belsug si lumea are nevoie de multe solutii ingenioase de acest fel, pe care voi incerca sa le identific in articolele viitoare din seria „De ce are nevoie lumea acum”. Te astept cu sugestii.

Sursa: Wired

Sursa fotografiilor: Architecture and Vision

Semintele traditionale romanesti vor fi salvate

Banca-de-gene-1-web

Una din marile probleme ale alimentatiei moderne o reprezinta faptul ca nu se mai cultiva semintele traditionale decat la scara foarte mica. Acestea risca sa se piarda, in timp ce noi ne hranim cu fructe, legume si verdeturi lipsite de gust, provenite din seminte hibridate si chiar modificate genetic.

Romania este una din tarile in care inca mai exista culturi din seminte traditionale, macar in gradinile taranilor. Strainii ne apreciaza fructele si legumele pentru aroma lor puternica si gustul bun, iar noi tanjim dupa ele ori de cate ori plecam din tara, ori cumparam unele din supermarket.

Am fost foarte fericita sa aflu ca exista o banca de seminte traditionale la noi in tara, la Suceava. Ei furnizeaza oricui, in mod gratuit, seminte traditionale romanesti din mai multe soiuri, adunate si inmultite incepand cu anii ’80, la initiativa Dr. Mihai Cristea. Acest proiect s-a nascut in urma observatiilor ca soiurile traditionale vechi de plante sunt pe cale de disparitie si a fost inspirat si de practici similare desfasurate in alte tari.

Institutiile din domeniul agricol, sau persoanele fizice care doresc sa primeasca gratuit aceste seminte, completeaza o cerere, iar livrarea materialului semincer se face in baza unui Acord de Transfer, care trebuie acceptat si confirmat de catre solicitanti, inainte de expedierea probelor de seminte. Timpul de livrare este de circa 4-6 saptamani de la completarea cererii si banca de gene nu percepe nici o taxa, nici macar de expediere.

In baza acestui Acord de Transfer, solicitantul se angajeaza sa pastreze varietatile traditionale furnizate, prin cultivarea lor continua.

Livrarea de seminte se face in functie de stocul disponibil, prioritate avand institutele de cercetare si ameliorare a plantelor, comunitatile stiintifice si institutele de profil, iar apoi persoanele fizice. Se vor trimite maximum 25 de seminte.

Potrtivit Acordului de Transfer, cine doreste sa primeasaca aceste seminte are unele drepturi si obligatii:

  • sa primeasca asistenta tehnica de specialitate privind tehnologiile de cultura si de obtinere a semintelor;
  • sa multiplice, sa faca schimb de material genetic la nivel local sau zonal, precum si sa distribuie, in mod gratuit, material de reproducere (seminte);
  • sa valorifice produsele obtinute pe baza cultivarii formelor traditionale;
  • sa pastreze in cultura una sau mai multe varietati traditionale, cu respectarea tehnologiilor specifice de producere a semintei;
  • sa respecte legislatia naţionala privitoare la comercializarea semintelor acestor genotipuri locale;
  • sa nu revendice drepturi de proprietate asupra materialului, a partilor sau componentelor genetice ale acestuia, sau a informatiilor legate de el, precum si alte drepturi care ar putea limita accesul la resursele genetice vegetale primite de la Banca de Gene;
  • sa solicite ca prevederile acordului semnat cu banca de gene sa se aplice transferului resurselor genetice vegetale catre o altă persoana sau entitate, ca si tuturor transferurilor ulterioare a acestor surse de material genetic;
  • sa contribuie la imbogatirea colectiilor Bancii de Gene prin colectarea si expedierea catre Banca a unor varietati traditionale locale (probabil una pentru fiecare soi primit).

Pe site-ul lor gasesti toate informatiile necesare, in cazul in care doresti sa soliciti si sa cultivi aceste seminte.

Pentru ca solicitarile sunt de ordinul miilor si semintele sunt putine, a luat nastere si programul Eco Ruralis de colectare, multiplicare si distributie de seminte traditionale elaborat de Eco Ruralis, o asociatie non-guvernamentala aflata in sprijinul taranilor ecologici si traditionali. Eco Ruralis lucreaza din 2009 la revitalizarea patrimoniului de seminte traditionale si lupta pentru ca acestea sa circule si sa fie folosite liber in Romania.

Ei colaboreaza cu Banca de gene de la Suceava, dar colecteaza seminte vechi si de la tarani si gradinari. Au dezvoltat, de asemenea, legaturi si cu alte organizatii si asociatii de tarani din Europa, care salveaza si distribuie seminte traditionale.

In ultimii ani, echipa Eco Ruralis din Cluj, cu sprijinul profesorului Aurel Maxim si cu ajutor din partea voluntarilor Eco Ruralis si a studentilor de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, a multiplicat seminte traditionale pe o bucata de teren din fosta gradina botanica din cadrul universitatii. Pe durata intregii perioade de crestere, varietatile locale au fost analizate pentru a afla ce calitati specifice au aceastea (productie, gust, rezistenta la boli și daunatori, rezistenta la seceta, etc.). Pe baza acestor observatii se intocmeste in fiecare an catalogul Eco Ruralis de seminte traditionale. La finalul sezonului, se aduna semintele pentru fiecare varietate si se depoziteaza la Biroul Eco Ruralis.

Incepand cu 2014, vor pune la Cluj bazele Gradinii de Seminte Traditionale Eco Ruralis. Pe un teren de 29 de ari, vor multiplica seminte traditionale, dar vor organiza si ateliere la care oricine poate participa ca sa invete practic despre gradinarit si salvarea semintelor.

La inceputul fiecarui an, inainte sa vina primavara, asociația Eco Ruralis face o distributie larga de seminte traditionale. Pe baza catalogului se poate face o comanda, iar ei distribuie gratuit semintele, prin posta, celor care le doresc.

Nu distribuie cantitati mari de seminte, dar suficiente cat acestea sa fie multiplicate de tarani si gradinari pentru a deveni autonomi in anii urmatori. Daca e posibil, cer inapoi o cantitate mica de seminte, pentru a avea mereu un stoc de seminte disponibil pentru urmatoarea distributie anuala.

Factori ai pierderii semintelor traditionale sau eroziunea genetica:

  • dezvoltarea industriei agroalimentare (inlocuirea soiurilor traditionale cu unele moderne)
  • la noi – colectivizarea (1947-1989)
  • globalizarea – care provoaca lipsirea consumatorilor de produse traditionale
  • tendinta actuala a tinerilor de a pleca din zonele rurale face ca odata cu pierderea vechilor generatii sa se piarda si vechile obiceiuri legate de practici traditionale, plante si semninte de plante
  • legislatia europeana – pentru a putea utiliza o samanta in Uniunea Europeana, trebuie ca varietatea sa fie inscrisa intr-un catalog oficial. Criteriile DUS (Distincţie, Uniformitate şi Stabilitate) la varietaţile locale, precum si costurile foarte mari de inregistrare si tratamentul chimic obligatoriu, vor declasa semintele taranesti care sunt in mod natural si istoric adaptate agriculturii ecologice. Prin extensie – interzice semintelor taranesti si varietatilor asociate sa faca obiectul schimbului intre agricultori.
  • situatia financiara a majoritatii cultivatorilor de seminte traditionale
  • lipsa promovarii importantei soiurilor traditionale
  • schimbarile climatice, etc.

“Noi militam pentru diversificarea culturilor si a paletei de soiuri la fiecare specie. Noi avem avanatjul ca mai avem tarani, din zonele necolectivizate, in care taranii si-au pastrat semintele. (…) Nu spun ca agricultura moderna trebuie sa dispara, Doamne fereste, ci pledez pentru convietuirea agriculturii moderna cu cea traditionala”, spune specialistul clujean in agrobiodiversitate, Aurel Maxim.

Pensiunile agroturistice ar putea sa devina piata de desfacere locala pentru agricultorii care folosesc seminte traditionale. “De multe ori soiurile sunt asociate cu anumite produse culinare. Cand vine neamtul, el vrea sa consume ceva specific zonei, nu ceva din putinele soiuri mondiale”, continua Maxim.

Din pacate, insa, la nivel national nu exista un registru in care sa fie inventariate soiurile existente, cum exista in alte tari. Banca de Gene de la Suceava nu inventariaza soiurile, doar le depoziteaza. In plus, lipsa banilor din cercetare adauga inca o problema agriculturii traditionale romanesti.

Aici ar fi nevoie de interventia Ministerului Agriculturii cu un program de inventariere a soiurilor autohtone vechi. Insa din cauza ca primeaza interesele firmelor care detin monopolul semintelor comercializate la nivel mondial, s-ar putea ca aceasta inventariere sa nu aiba loc niciodata din initiativa statului, ci eventual din cea a unor institutii nonguvernamentale. Atunci cand se vor gasi banii necesari si probabil voluntari care s-o faca.

O alta problema in conservarea semintelor traditionale o reprezinta si legislatia foarte stricta si costisitoare. „Pentru a produce seminte traditionale pe care sa le si vanda, taranul trebuie sa isi inscrie varietatile intr-un catalog national. Acest lucru este imposibil pentru semintele traditionale, pentru ca trebuie sa respecte niste standarde pe care doar semintele propduse de companii, mai precis hibrizii, le respecta si doar acestea pot fi introduse pe piata. In plus, procedura este foarte costisitoare, iar taranii nu si-o permit”, a declarat Bogdan Buta, reprezentant al Asociaţiei Eco Ruralis.

“Taranul trebuie sa-si inscrie varietatea, or, pentru asta, trebuie sa plateasca foarte mult. Atunci, el prefera sa mearga in continuare pe ce a facut. Mai exista teama ca marile corporatii sa ia caracteristicile respective, asa cum s-a intamplat cu ardeiul. Ei dispun de tot personalul necesar ca sa breveteze o secventa de ADN cu caracteristicile respective, iar apoi, oricine cultiva un soi cu acele caracteristici va trebui sa plateasca companiilor “drepturile de autor”. (…) Este lupta asta intre corporatii si micii producatori. Forta nu este comparabila intre cele doua. Marile corporatii avand putere finanaciara pot capacita altfel decindentii politici. Avantajul nostru pe care il avem noi exista o nisa legislative care permite aceste lucru. In felul asta credem noi ca varietatile locale vor mai rezista o vreme”, a incheiat Maxim.

Am observat ca gospodarii si gradinarii au facut chiar o pagina de Facebook numita Piata Semintelor Traditionale, unde pare ca se pun anunturi pentru schimburi de seminte. Nu stiu cat de serioasa este pagina, dar poti verifica daca te intereseaza sa schimbi varietati autohtone de seminte.

Livrarea de seminte traditionale pentru anul 2014 s-a incheiat, dar poti sa-ti planifici cultivarea de astfel de seminte pentru primavara viitoare, in cazul in care doresti acest lucru.

Legumele din seminte traditionale au dezavantajul, daca pot spune asa, ca se degradeaza mai rapid decat cele din seminte hibride si au o viata mai scurta. In schimb au calitati gustative mult mai bune. Cred ca orice om, nu doar romanii, ar prefera sa mearga la piata mai des, dar sa aiba acces la produse mai calitative.

Alaturi de abonamentul la micii producatori, salvarea semintelor traditionale este un mod excelent prin care mai putem avea acces la alimente de calitate, mai curate, cultivate fara ingrasaminte sau alte substante chimice de sinteza si care au un gust mult mai bun.

Mi se pare una din cele mai bune initiative luate la noi in tara in ultimii ani, mai ales ca semintele sunt furnizate gratis catre alte institutii sau persoane fizice care vor sa multiplice semintele traditionale. Acest fenomen ar putea avea implicatii majore in alimentatia noastra in viitor si ar putea ajuta atat sanatatea romanilor, cat si turismul romanesc.

Sunt mandra ca avem asemenea oameni. Este mare nevoie de ei si de exemplul lor, deoarece domeniile in care avem nevoie de astfel de initiative sunt multe.

Acestia sunt oamenii despre care aleg sa scriu si sa vorbesc, pe care ii dau exemplu si ii studiez. Ei sunt liderii, cei care fac lucrurile sa se intample si nu asteapta vremuri favorabile, sau ca statul sa modifice legi, ori sa le dea cineva ceva, ci gasesc metode prin care sa rezolve ceea ce considera necesar. Se folosesc de resursele pe care le au fara sa se lase blocati de cele pe care nu le au si astfel duc lucrurile la bun sfarsit. Ii admir cand fac astfel de lucruri pentru propria persoana si ma inclin in fata lor atunci cand ajuta intreaga societate.

Cu astfel de oameni putem spera ca vom inainta in directia buna si pe ei vreau sa-i vad lucrand si la alte proiecte de care Romania si lumea in general are nevoie.

Surse:

Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava

Ecoruralis

Sursa foto: www.financiarul.ro