Actiunea este veriga esentiala in obtinerea rezultatelor. Oamenii au vise mari, cred in ele, in propria capacitate de a le atinge si isi doresc cu disperare succesul. Apoi isi fac un plan pe care nu il mai finalizeaza niciodata sau amana sa il puna in practica. Se blocheaza si bat pasul pe loc exact cand ar trebui sa actioneze. Fara actiune nu exista rezultate. Degeaba imi doresc o multime de lucruri, daca nu fac nimic pentru a le obtine.
Cu totii ne dorim foarte mult succesul, iar dorinta puternica este unul din pilonii acestuia, dar nu este suficienta. Sa-ti doresti ceva de la viata ta si sa astepti sa actioneze altii, nu este normal; e nevoie sa treci la fapte si sa-ti asumi responsabilitatea actiunilor necesare.
”A astepta sa actioneze altul in numele tau, inseamna sa fii subordonat acelei actiuni.” (Steven Covey)
Succesul meu depinde de mine, iar al tau de tine. Nimeni nu poate parcurge drumul tau spre succes afara de tine. Si nimeni nu poate invata si aplica lectiile de viata in locul tau. Viata ta, actiunile tale, succesul tau.
Omul care stie ce are de facut, dar amana sa treaca la fapte
Exista oameni care actioneaza rapid in orice situatie. Unii dintre ei sunt grabiti si actioneaza fara sa gandeasca suficient; de aceea de multe ori gresesc. Altii reusesc sa analizeze situatia rapid si corect si actioneaza fara sa piarda vremea. Iar a treia categorie analizeaza atat de mult situatia si se pierd in detalii, incat rateaza sansa sau momentul oportun pentru a actiona. Atunci cand sunt ei pregatiti sa actioneze – daca sunt vreodata – de obicei este prea tarziu. Cele mai mari probleme in a actiona le au oamenii din ultima categorie. Motivele principale sunt:
- lipsa curajului si a increderii in fortele proprii,
- faptul ca asteapta momentul si conditiile perfecte pentru a actiona,
- convingerea ca nu au suficienta experienta, ori ca nu detin suficiente informatii.
Daca ii ascultam pe cei care obtin frecvent rezultate, vom auzi invariabil ca momentul perfect nu exista, ci il creezi dupa ce treci la actiune. Intotdeauna vor interveni piedici si circumstante nefavorabile sau conditii schimbatoare carora trebuie sa le faci fata. Scuza momentului perfect trebuie eliminata rapid pentru ca este samanta amanarii. Timpul trece si depinde de noi daca va fi in favoarea sau in defavoarea noastra.
Aceiasi oameni de succes ne asigura si de faptul ca experienta vine dupa multa practica. Oricat de multe cunostinte am acumula in activitati similare, abia cand ne confruntam cu o situatie specifica sub diverse aspecte ale ei, reusim sa dobandim adevarata experienta in acea problema. Este mai bine sa incepem de jos si sa perfectionam, invatand din greseli, decat sa ne incapatanam sa fim cei mai buni inainte de a face primul pas. Altfel riscam sa ne irosim o buna parte din viata tatonand. Anii cei mai plini de energie si entuziasm trebuie valorificati si traiti la potentialul maxim de care suntem capabili.
Cei care cred ca nu sunt bine informati se pierd in detalii si ajung sa complice lucrurile, in loc sa le simplifice. Intr-un proiect important trebuie sa avem informatia esentiala pentru a nu gresi, dar nu trebuie sa exageram. Nu e bine sa ne lasam consumati de sindromul eternului student, care invata mereu de teama ca nu stie suficient. In realitate acestor oameni le e frica sa actioneze; ei sunt buni teoreticieni, dar nu pun in practica ceea ce stiu. Dovada sunt absolventii de doctorate care mor saraci si neimpliniti, in timp ce multi oameni fara multa scoala ajung miliardari. Realitatea confirma faptul ca actiunea este mai importanta decat teoria. La un moment dat trebuie sa te arunci in focul luptei daca vrei sa te misti din loc, sa se intample ceva bun in viata ta, sa ai rezultate si sa-ti atingi visele.
Legat de curajul de a actiona, iti voi spune o poveste din viata mea, care m-a invatat sa privesc actiunea cu alti ochi. La un moment dat am primit un program de sport de la o prietena, cu specificatia ca este greu, dar foarte eficient; ca ea l-a urmat si ca rezultatele se vad dupa 1-2 luni de antrenament. Stiam ca prietena mea nu a facut sport niciodata, dar cand am privit-o, am observat intr-adevar musculatura definita si ferma, ceea ce m-a convins sa-l incerc si eu. L-am inceput imediat, entuziasmata de rezultatele pe care urma sa le obtin, dupa ce in ultimii ani facusem exercitii moderate ca intensitate si corpul meu inca nu arata cum imi doream. Nici macar nu am studiat cu atentie ce presupune programul, sau indicatiile ce insoteau pachetul. La sfarsitul exercitiului din prima zi m-am prabusit la pamant in stare de lesin. Nu puteam nici macar sa beau apa, sa mananc un colt de ciocolata sau sa fac un dus, atat de rau imi era. Nu puteam sa stau in picioare de epuizare; fortasem prea mult nota. Mi-au trebuit cam 20 de minute sa pot sa ma ridic, sa ma hidratez si sa ma energizez. Dar in mintea mea nu era decat gandul la musculatura definita si la corpul tonifiat pe care urma sa il am, fara ca vreun efort sa mi se para prea mult. A doua zi am continuat incercand sa-mi dozez energia mai bine, chiar daca asta insemna sa nu execut toate repetarile. Trebuia sa rezist pana la final si sa ma obisnuiesc cu programul. Treptat am ajuns la o rezistenta tot mai mare si la performante tot mai bune.
Abia atunci am realizat ca este vorba de programul de sport Insanity, despre care se spune ca este cel mai greu program pus vreodata pe DVD. Am observat ca pana si instructorul si elevii lui, care arata de parca ar fi executat programul de zeci de ori, se opreau uneori epuizati si luau pauza inainte de termen. In acel moment mi-am dat seama ce faceam. Am fost uluita de mine, de cat de rezistenta sunt fizic si de ce este capabil corpul meu cand ii cer mai mult decat de obicei. Dar cel mai importat, am inteles ca este esential felul in care incepi. Curajul vine din atitudinea cu care pornesti actiunea. In cazul meu curajul a venit din inconstienta si din faptul ca intamplator, prietena mea a spus ”Incearca-l, e un program greu, dar rezultatele sunt extraordinare. Si te simti atat de bine la finalul fiecarui antrenament!” Daca ar fi spus ”Daca crezi ca poti, am un program de sport bun, dar e cumplit de greu. Rezultatele vin doar daca il executi perfect, pana la epuizare” – sunt convinsa ca nici nu l-as fi incercat vreodata. Nu ma consideram o persoana rezistenta fizic si capabila de performante sportive. Oare cate experiente de viata ignoram din cauza faptului ca nu ne consideram capabili si pregatiti sa incepem? Si cate oportunitati ratam in acest fel?
In prima tinerete nu ne intereseaza prea multe lucruri. Vrem doar sa avem bani (de la parinti) si sa ne distram. La maturitate ne dam sema ca daca vrem ceva in viata, trebuie sa muncim pentru asta. Atunci incepe agitatia, stresul si goana dupa bani, dupa mai mult. La un moment dat, obositi, realizam ca nu e bine doar sa muncim, ci si sa ne bucuram de viata. Sa ne oferim ragazul sa fim, sa simtim. Dar cine are timp pentru asta? Abia reusim sa ne facem treburile si, chiar si asa, banii nu ne ajung. In plus, avem ”o varsta”, iar colegul sau vecinul are o casa mai mare si o masina mai scumpa. Ce e de facut?
Acesta este momentul in care unii ajung la concluzia buna, isi schimba perspectiva si trec la actiune. Actiunea care conteaza si care le va aduce rezultatele pe care le doresc ei si, in plus, timp pentru a-si trai viata. Altii nici macar in acest moment nu inteleg ce trebuie sa faca si ce sa schimbe, incat sa aiba peste o vreme viata pe care o vor.
”Este incredibil de usor a cadea in capcana activitatii, a agitatiei vietii, muncind din ce in ce mai mult si urcand pe scara succesului, numai pentru a descoperi intr-un tarziu ca ai sprijinit-o pe un zid gresit. E foarte posibil sa fii ocupat, extrem de ocupat, fara a fi cu adevarat eficient.” (Steven Covey)
A actiona este foarte bine, insa nu oricum. Nu e de ajuns sa faci lucruri doar pentru a te simti impacat ca faci ceva. Trebuie sa identifici acele actiuni care iti vor aduce rezultate si iti vor schimba viata in bine (vezi articolul 80/20 sau principiul Pareto).
Omul care isi face curaj sa actioneze, dar nu stie ce are de facut si cu ce sa inceapa
Inainte de a actiona, trebuie sa-ti pui cateva intrebari importante:
- Cum vreau sa fie viata mea peste 1,2 sau 10 ani?
- De ce vreau asta?
- Ce nu imi place acum la viata mea? (Raspunsul pe care il vei da te va ajuta sa intelegi de ce vrei sa-ti schimbi viata si de ce iti doresti ceva mai bun).
- Ce trebuie sa fac in fiecare an de acum inainte pentru ca peste o vreme sa am viata pe care mi-o doresc? Care sunt pasii?
- Ce trebuie sa fac azi pentru ca la sfarsitul anului sa am un progres cat mai mare, iar peste cativa ani sa am o viata noua, asa cum o vreau eu?
Pornind de la ultima intrebare, ar trebui sa elaborezi un plan detaliat cu pasi mari (obiectivele de atins lunar) si cu pasi mici (obiectivele de atins saptamanal si zilnic) ce te vor duce spre indeplinirea rezultatului pe care il vizezi pentru sfarsitul anului. Am invatat sa facem asta si in articolul Programeaza-ti viitorul. Cu aceasta abordare este cel mai usor, deoarece obiectivele mai mici ni se par – si sunt – mai usor de realizat. Pasii mici (sa invatam zilnic 10 cuvinte noi si conjugarea unui verb) ne sperie mai putin decat cei mari (sa invatam o limba straina). Sansele de reusita cresc foarte mult, dar mai ales sansele sa ne respectam programul, planul initial si sa ramanem fideli bunului obicei de a face zilnic un pas mic spre obiectivul nostru mare. In acest fel poate fi abordat orice obiectiv pe care il avem.
Secretul reusitei este actiunea. Secretul actiunii este motivatia. Secretul automotivarii este intrebarea potrivita
Cat timp doar te informezi, te gandesti, rasucesti problema pe toate partile, esti nehotarat si astepti momentul potrivit, nu se va intampla nimic in viata ta. Niciodata nu este momentul potrivit pentru ca tot timpul conditiile se schimba. Abia cand incepi sa actionezi, lucrurile incep sa se intample si rezultatele incep sa apara. Dar nu vom actiona cat timp nu suntem motivati. Ne trebuie motive sa ne miscam din loc. Cand suntem suficient de motivati, trecem la fapte.
”Omul actioneaza doar atunci cand ar trebui devine trebuie.” (Tony Robbins)
A fi motivat inseamna sa il transform pe ”ar trebui, poate, candva” in ”trebuie neaparat acum”. Ar trebui inseamna ca mai am variante de rezerva, ca pot trai in continuare fara acea actiune. Trebuie inseamna ca nu am alta alternativa si ca orice ar fi, sunt nevoit sa actionez. De aceea, cat timp imi spun singura ”ar trebui sa invat limba germana”, nu voi trece la actiune deoarece nu sunt fortata de imprejurari sa o fac. Insa altul este vocabularul unui barbat care va deveni tata, de exemplu: ”Sotia mea este insarcinata, eu mi-am pierdut serviciul si trebuie sa-mi gasesc urgent altul, pentru a putea sa-mi intretin familia.” Totul depinde de alternativele pe care le avem sau nu le mai avem.
”Daca vei continua sa faci ceea ce ai mai facut, vei obtine ce ai obtinut si pana acum.” (Andre Moreau)
Sa te motivezi pare greu, dar nu e. Iti pui intrebarile potrivite, iar raspunsurile pe care le dai singur te motiveaza. Cand iti pui cea mai puternica intrebare: ”Cum vreau sa fie viata mea peste X ani?” – iti dai seama automat ca daca traiesti la fel ca pana acum, nu vei avea ceea ce-ti doresti. Aceasta concluzie este motivatia ta. Ea te pune in miscare. Astfel intelegi ca pentru a avea viata pe care ti-o doresti, trebuie sa actionezi acum.
Din pacate, tot acest proces mental se intampla destul de tarziu la majoritatea oamenilor. Daca am gandi asa in prima tinerete, cand vrem doar distractie, am atinge succesul mult mai devreme in viata. Succesul incepe cu o idee, cu un simplu proces de gandire si continua cu faptele.
