Cum trebuie sa ne comportam cu persoanele dificile (III). Personalitatile histrionice

cum sa ne comportam cu persoanele dificile - histrionicii

In primul articol din seria dedicata comunicarii cu persoanele dificile am stabilit ca acesti oameni sunt foarte diferiti si una dintre cauzele faptului ca nu reusim sa ne intelegem cu ei este si tendinta noastra de a-i trata pe toti la fel, in timp ce oamenii dificili se incadreaza in multe categorii diferite, percep diferit realitatea, au reactii diverse si anumite fixatii.

Daca reusim sa-l intelegem pe fiecare in parte cu logica din spatele modului lui de gandire, putem ameliora considerabil relatia cu el invatand ce abordare este mai potrivita pentru fiecare categorie de persoane dificile. Pornind de la faptul ca acel om vede realitatea diferit de mine, daca inteleg cum gandeste, pot alege tehnica de comunicare adecvata care sa ma ajute sa relationez cu el.

Azi vorbim despre personalitatea histrionica, despre cum percepe aceasta lumea, cand este util si cand dauneaza histrionismul, cum este bine sa ne comportam cu histrionicul, dar si ce trebuie sa evitam in comunicarea cu el.

Histrionicii

Termenul „histrionic” vine de la latinul „histrio”, care il desemna pe actorul care, in sunetul flautului juca pantomima.

Personalitatea histrionica

  • Cauta sa atraga atentia celorlalti, nu agreeaza situatiile in care nu este obiectul atentiei generale. Cauta insistent afectiunea propriului anturaj.
  • Are un fel dramatic si teatral de a-si exterioriza emotiile, care sunt foarte schimbatoare.
  • Stilul discursului sau este mai degraba emotional, caci evoca impresii si este lipsit de precizie si detaliu.
  • Are tendinta de a idealiza sau, dimpotriva, de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau.

Majoritatea sunt buni oratori si isi folosesc sarmul personal ca sa impresioneze, insa joaca in permanenta un rol. Cauta sa atraga atentia tuturor si pentru asta ar face orice. Daca ii spui ca intrece limita incercand sa atraga atentia asupra sa, cel mai probabil va nega ca facea asta, se va simti chiar lezat si va sustine ca asta a fost dispozitia lui de moment. Histrionicul crede ce spune si nu isi da seama ca functioneaza si gandeste astfel.

Personalitatile histrionice au destul de putin conturata atat capacitatea de autoobservare, cat si pe aceea de a-si accepta propriile emotii. Ei pot sustine ca fac pe bufonii pentru ca sunt intr-o dispozitie exuberanta, in timp ce emotia lor este mai degraba de teama de a nu placea, care ii si impinge sa se dea in spectacol. A constientiza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o indeparteaza printr-un mecanism de aparare, al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii negative.

Cum percepe histrionicul lumea

Continue reading