Antioxidantii: cum ne protejeaza organismul

antioxidantii: cum ne protejeaza organismul

Pentru a intelege cum putem ramane sanatosi si tineri cat mai mult timp, este important de stiut care e mecanismul prin care antioxidantii ne protejeaza organismul. Ei au un rol crucial in pastrarea sanatatii, fie ca sunt produsi de catre organism, fie ca ii luam din alimente. Antioxidantii lupta cu radicalii liberi, cei care ne ameninta sanatatea si ne imbatranesc. 

In articolul trecut am prezentat cei mai importanti antioxidanti si alimentele in care se gasesc. Am vazut ca alimentele cele mai bogate in antioxidanti sunt vegetalele foarte colorate, mirodeniile, nucile si cerealele. Deci trebuie ca ele sa se gaseasca din abundenta pe masa noastra. Antioxidantii din alimente sunt considerati cei mai buni. Fiecare fruct sau leguma mai contine in plus si alte principii nutritive – cum ar fi enzimele, fibrele, vitaminele si mineralele – care impreuna au efecte si mai puternice asupra organismului nostru.

Dar ca sa intelegem cum actioneaza antioxidantii la nivel celular in corpul nostru, trebuie ca mai intai sa stim ce sunt radicalii liberi, de unde apar si cum actioneaza ei.

Ce sunt radicalii liberi si cum se formeaza

Radicalii liberi sunt atomi sau grupuri de atomi instabili produsi in urma unor fenomene normale din organism. Acestia pot provoca daune celulelor, proteinelor si ADN-ului, modificandu-le structura chimica.

Ei provin din substantele benefice ce se gasesc in corpul nostru, dar care au suferit transformari in urma proceselor naturale ce au loc in organism. Sunt rezultatul poluarii, al actiunii toxinelor, radiatiilor solare si al altor fenomene negative din exterior, la care suntem supusi si pe care ar trebui sa le evitam. Dar radicalii liberi pot rezulta si in urma unor procese normale din interiorul organismului, cum ar fi cele determinate de exercitiile fizice, mai ales daca sunt intense. Acest lucru nu inseamna, insa, ca nu e bine sa facem sport. Exercitiile fizice au multe efecte benefice asupra sanatatii, iar radicalii liberi formati in urma sportului sunt blocati de catre antioxidantii produsi in corp.

Reactiile ce duc la formarea radicalilor liberi se numesc reactii de oxidare sau de oxido-reducere. Moleculele diverselor substante din organismul nostru sunt stabile din punct de vedere chimic, adica se gasesc intr-un echilibru. Unele fenomene insa, le forteaza sa se dezintegreze in atomi sau grupuri de atomi care le compuneau inainte. Radicalii liberi sunt tocmai acesti atomi, sau parti de molecule, care au fost distruse sau dezintegrate in urma unor procese chimice la nivelul celulelor. Aceste fractiuni de molecule nu au stabilitate chimica. Ele au tendinta sa se ”lege” de alte molecule din jur, adica sa produca usor o reactie chimica.

Practic se intampla urmatorul fenomen. Oxigenul din aerul respirat patrunde in plamani, apoi in sange, unde se intalneste cu globulele rosii care transporta oxigenul in toate celulele corpului. Ajuns in celule, oxigenul se grupeaza in molecule stabile pentru a intari si a proteja celula. Insa organismul nostru este supus permanent unui bombardament cu toxine, cu radiatii si alti poluanti care sparg uneori aceste molecule de oxigen si le transforma in radicali liberi. Acestia, fiind instabili chimic, nu pot rezista mult timp in aceasta stare si au tendinta sa reactioneze rapid cu alte formatiuni chimice din jurul lor. Adesea ei reactioneaza violent chiar cu ADN-ul care se gaseste in fiecare celula a noastra. Aceasta reactie chimica destabilizeaza echilibrul in care se gasea lantul de ADN si ajunge sa-l afecteze sau chiar sa-l distruga. In acest fel se produc boli grave, printre care cancerul.

Poti vedea mai bine fenomenul in aceasta animatie prezentata de Doctor Oz.

Radicalii liberi ar trebui sa ne preocupe in masura in care putem evita poluantii, toxinele si aceste fenomene care ne fac rau. Insa o mai mare atentie trebuie sa acordam antioxidantilor, cei care lupta cu radicalii liberi, le anihileaza actiunea in organism si care ne protejeaza sanatatea.

Mecanismul de actiune al antioxidantilor

Antioxidantii ”leaga” radicalii liberi, adica reactioneaza chimic cu ei si formeaza noi molecule stabile din punct de vedere chimic. Astfel ii impiedica sa atace si sa distruga moleculele altor substante sau ADN-ul din celule. Noile molecule formate sunt eliminate din corp de obicei prin urina.

Practic, antioxidantii readuc echilibrul chimic la nivel celular si previn unele reactii chimice haotice pe care le-ar putea provoca radicalii liberi. In acest fel, ei ne feresc de boli, de imbatranirea prematura si ne ajuta sa eliminam mai bine toxinele din organism.

Se poate considera ca antioxidantii previn oxidarea moleculelor, sau combat stresul oxidativ. Creierul contine multe lipide polinesaturate, care din punct de vedere chimic inseamna molecule mai instabile, ce reactioneaza relativ usor. Acest lucru le face vulnerabile la actiunea radicalilor liberi. Ei pot astfel ataca mai usor tesutul cerebral decat alte tipuri de tesut din corp. Deci creierul este primul organ care are nevoie sa fie protejat de catre antioxidanti. Se stie ca in cazul leziunilor creierului este recomandat consumul de antioxidanti, aditional unor tratamente care ii contin.

Studii recente arata ca antioxidantii proveniti din suplimente alimentare ar putea chiar dauna sanatatii si ca cea mai buna sursa de antioxidanti sunt alimentele. Bucura-te asadar de binefacerile fructelor, legumelor colorate, ale nucilor si mirodeniilor pentru ca ele contin cei mai buni antioxidanti care ne protejeaza organismul.

Sursa foto: Pinterest

Mentine-ti creierul tanar!

brain

De creier depinde calitatea vietii noastre, deoarece el ne ajuta sa luam decizii intelepte care sa ne conserve sanatatea. Chiar mai important este faptul ca el gazduieste niste centri nervosi si glande endocrine raspunzatoare pentru starile noastre emotionale. Ori emotiile sunt insasi viata. Fericirea noastra se sintetizeaza in creier si multe alte stari emotionale pe care le traim zilnic depind tot de buna lui functionare.

“Daca doreste, oricine poate deveni sculptorul propriului creier”. (Santiago Ramon y Cajal)

Iata ce poti face pentru a-ti mentine creierul tanar pentru cat mai mult timp.

Antreneaza-ti creierul. Este valabil si in cazul creierului ceea ce se spune si despre alte parti ale corpului: o folosesti sau o pierzi. Daca ne mentinem creierul activ din punct de vedere emotional si mental, putem preveni pierderile de memorie.

Putem face asta evitand rutina zilnica si avand grija sa invatam ceva nou cat de des putem, pentru a folosi zone ale creierului pe care nu le utilizam in mod obisnuit. La fel ca muschii, creierul isi creste capacitatea de functionare atunci cand este folosit la o intensitate mai mare decat cea de rutina. La serviciu, de exemplu, evitati sa faceti zilnic caeleasi lucruri in aceeasi ordine. Schimbati macar ordinea lor din cand in cand, pentru a stimula astfel hipocampul, acea parte a creierului care raspunde de memorie.

Mai putem sa ne mentinem creierul activ si prin autotestare, adica prin efectuarea de sarcini cu grad de dificultate tot mai ridicat, ceea ce determina formarea de noi neuroni si noi dendrite.

Educatia este extrem de importanta: cu cat ai mai multe cunostinte, cu atat mai mult iti extinzi capacitatea de invatare a creierului. Cercetatorii au aflat ca persoanele care scriu la tinerete structuri de fraze complexe, la batranete au o functie cognitiva mai buna decat persoanele care scriu structuri de fraze simple. Interesant este si faptul ca oamenii mai optimisti inca din tinerete, au la batranete functii cognitive mai bune. Se considera ca oamenii cu un nivel ridicat de educatie si cei care sunt mereu implicati in activitati care le stimuleaza creierul, vor avea o imbatranire mai lenta. Important este ca invatarea sa faca parte din viata ta zilnic, mai ales dupa ce ti-ai terminat studiile.

Fiecare poate sa aleaga ceva ce ii place sa faca si care sa i se para o activitate relaxanta, fara sa se simta ca intr-o sala de studiu. Poate ca unora le place sa citeasca, altora sa dezlege cuvinte incrucisate, iar altora sa se joace pe calculator sau impreuna cu prietenii.

Hraneste-te pentru a avea o minte ascutita. In general, ceea ce este bun pentru inima si artere, este bun si pentru creier si invers.

Grasimile saturate blocheaza si arterele ce duc la creier, expunandu-ne unui risc si mai mare de a face atac cerebral. In schimb, acizii grasi omega-3 din peste si seminte de in ne mentin arterele curate, ajuta neurotransmitatorii si amelioreaza depresia, inclusiv depresia postpartum, aceea a proaspetelor mamici dupa nastere. Deci grasimile sunt foarte bune pentru creier, dar nu oricare.

Alimentele care ajuta cel mai mult creierul sunt:

  • nucile si toate felurile de alune,
  • pestele gras si untura de peste,
  • uleiul de masline (si cele de nuci, de peste, de in),
  • avocado,
  • sosul de tomate,
  • ciocolata neagra cu minim 50-70% cacao, facuta din boabe de cacao,
  • zaharurile luate din glucide bune: fructe, legume, zarzavaturi, cereale integrale, miere.

Trebuie sa reduci stresul. Stresul este bun din multe puncte de vedere, el ne da determinare si o oarecare stare de alerta, necesara pentru a ne indeplini sarcinile zilnice, cu ajutorul lui putem respecta termene limita sau putem fugi in situatii de pericol. Insa nu mai este bun atunci cand depaseste o anumita limita.

Se considera ca evenimentele stresante majore din viata ne consuma circa 30 de ani de existenta, dar daca avem grija sa reducem stresul, ii putem recastiga aproape in intregime. Pentru a reduce stresul este recomandat:

  • sa socializam,
  • sa avem prieteni si sa apartinem unui grup,
  • sa facem exercitii fizice,
  • sa radem,
  • sa meditam.

Rasul, care reduce stresul, anxietatea si tensiunea, ne poate intineri cu 2 pana la 8 ani.

Meditatia are o multime de beneficii pentru creier: ne ajuta sa ne mentinem celulele cerebrale si memoria in stare de functionare optima pana la adanci batraneti, dar si sa prevenim depresia si anxietatea.

Ar trebui sa ne dea de gandit faptul ca putem sa avem un stres care ne macina intr-o situatie pe care altii nici macar nu o considera o problema. In acest sens ne ajuta exercitiul de schimbare a perspectivei, incercarea de a vedea realitatea din alte unghiuri, din punctul de vedere al celui care nu considera situatia o problema. Astfel, o situatie stresanta se poate rezolva foarte simplu, mental.

Bea doua jumatati de aspirina pe zi. O aspirina intreaga are efect antiinflamator, insa o jumatate de aspirina ajuta la evitarea accidentelor vasculare cerebrale, cele care duc la atacuri cerebrale. Explicatia este faptul ca aspirina previne inflamatiile arterelor si coagularea sangelui, ajutand in acelasi timp sangele si oxigenul sa ajunga la creier.

Aspirina poate ajuta creierul sa creeze mai multe vase de sange, deoarece in cazul in care chiar se produc cheaguri, sa existe rute alternative pe care sangele sa poata circula in jurul zonei blocate.

Studiile recente arata ca aspirina, la fel ca alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, reduc cazurile de accidente vasculare cerebrale, de dementa si de Alzheimer, probabil pentru ca mentin arterele tinere. Aspirina si ibuprofenul nu se iau niciodata impreuna, pentru ca isi anihileaza reciproc efectul.

Sfatul medicilor este de a lua doua jumatati de aspirina pe zi daca aveti peste 40 de ani, ceea ce inseamna cam 160 mg de aspirina. Este o recomandare pe care deocamdata eu personal o ocolesc, deoarece ma consider o persoana sanatoasa si cred ca pot sa am grija de creierul meu prin metode naturale si printr-o alimentatie buna si sanatoasa. As aplica aceasta metoda numai in urma unei discutii cu un medic, daca ar fi necesar sau sanatatea mea ar cere asta.

Ia suplimente de vitamine. Urmatoarele vitamine si suplimente te pot ajuta sa imbunatatesti functiile creierului si starea de spirit, memoria si tot ceea ce tine de creier si de mentinerea lui in stare optima de functionare:

  • acidul folic (vitamina B9),
  • vitamina B6,
  • vitamina B12,
  • tiamina (vitamina B1),
  • niacina (vitamina B3, sau acidul pantotenic, sau vitamina PP),
  • vitamina E,
  • vitamina C,
  • seleniul,
  • acidul alfa-lipoic,
  • coenzima Q10,
  • Ginkgo biloba,
  • fosfatidilserina,
  • colina,
  • huperzina,
  • hypericum (Iarba Sfantului Ioan).

Viseaza cu ochii deschisi. Chiar si o imagine mintala rapida ne poate imbunatati functiile creierului, iar visatul cu ochii deschisi ne pastreaza mintea flexibila; el nu tine de copilarie sau adolescenta. Folosindu-ne acea parte a creierului care se ocupa de imaginatie, il determinam sa functioneze dincolo de procesul obisnuit, iar asta ajuta functia cognitiva.

Imaginatia este una din cele mai puternice arme ale creierului si poate fi folosita oricand, oriunde. Imagineaza-ti orice te-ar ajuta sa te relaxezi, sa te destresezi si te-ar face fericit: un peisaj frumos, ca esti in vacanta intr-un loc exotic, vizualizeaza ca ti-ai atins idealul in viata, ca ti-ai luat masina pe care o doresti, sau orice ti se pare suficient de frumos, incat sa te linisteasca si sa-ti induca o stare de calm interior. Emotiile bune sunt medicament pentru creier.

Un test aparent simplu pentru creierul tau

Stai intr-un picior si inchide ochii. Cu cat vei sta mai mult fara sa cazi sau sa te dezechilibrezi, cu atat mai tanar este creierul tau. Ca termen de comparatie, 15 secunde este foarte bine daca ai peste 45 de ani.

Echilibrul este o abilitate care tine tot de creier, isi are originea in creierul mic, sau cerebel si poate fi imbunatatita prin dans si Yoga.

In cazul altor parti ale corpului, efectele stilului de viata sanatos se vad cu ochiul liber: talia si coapsele se subtiaza daca mancam mai putin, muschii se tonifiaza daca facem sport, pielea straluceste daca hrana noastra contine suficiente vitamine, etc. In cazul creierului, putem doar sa simtim efectele stilului de nostru de viata, prin starile fizice si emotionale pe care le avem zilnic.

Cate din aceste secrete ale unui creier tanar aplici in viata ta? Daca mai sti si altele, scrie-le intr-un comentariu mai jos. Si inca ceva: cum stai cu testul echilibrului?

Surse: Jean Carper – “Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului”; Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”.

Sursa foto: Flickr