Tag Archives: obiective

Ce mai inseamna succesul azi

Posted on by

Ce e greu in zilele noastre este sa rupi randurile, sa incalci regulile. Ce e greu este sa iti gasesti increderea si curajul sa devii eretic, sa cauti inovatia si apoi, in fata unei rezistente enorme sa conduci o echipa si sa impingi inovatia pe usa afara, in lume. Oamenii de succes sunt aceia care sunt buni la asta. (Seth Godin)

Creaza-ti propriul camp de distorsiune a realitatii. Pliaza lumea dupa sperantele, tintele si visele tale indraznete, asa cum a facut Steve Jobs. El a convins lumea ca viziunea lui nu era doar necesara, ci inevitabila. (Robin Sharma)

 

Ce este succesul si care este cel mai important lucru pe care trebuie sa-l facem pentru a avea succes

Posted on by

Success winner woman

Legat de succes, ce ma intriga cel mai mult este faptul ca putini oameni ating un succes fulminant, acela pe care si l-au dorit cu ardoare. Dar cei care il ating pe primul, mai au si altele apoi. Oamenii foarte bogati, de exemplu, afirma cu tarie ca daca ar ramane fara nici un ban, nu le-ar fi frica s-o ia oricand de la capat. Vorbesc de parca ar fi descoperit un secret si un tipar de actiune pe care l-ar aplica din nou si din nou, cu convingerea ca i-ar duce de fiecare data spre reusita. Dar de ce sunt atat de putini acesti oameni, iar noi, ceilalti, ne zbatem sa intelegem ce este in spatele succesului? Ce au inteles ei si noi nu?

Ce au in comun oamenii de succes

Studiind oamenii de succes si multe povesti reale care au condus la succes, am inteles un lucru esential: ca drumul este mai important decat rezultatul final. Ca ceea ce devii in procesul atingerii succesului este mult mai valoros decat ceea ce dobandesti, decat tinta in sine. Felul in care experienta ne transforma pe parcurs este adevarata comoara si adevaratul succes. Succesul este ceea ce devii, nu ceea ce obtii.

E. M. Gray, care si-a dedicat viata cautarii elementului pe care oamenii de succes il au in comun, a desoperit ca nu este vorba de munca asidua, de noroc, sau de cat de sociabili sunt (chiar daca si aceste trasaturi sunt importante), ci este vorba de a prioritiza eficient. In eseul „Numitorul comun al succesului”, Gray ne ofera o definitie a omului de succes:

Omul de succes obisnuieste sa faca lucrurile pe care ratatii le ocolesc. Nu se poate afirma ca le-ar face cu placere. Are insa taria de a-si aseza obiectivul mai presus de neplacere.

Fiecare succes are un pret si doar cine este dispus sa-l plateasca are sansa de a reusi in ce isi propune. Omul de succes este centrat pe valori, nu pe impulsul unei dorinte de moment. Are un scop bine stabilit si se raporteaza la el mereu. Acestea ii dau vointa sa faca ceea ce este necesar, inaintea a ceea ce este placut. Si ii dau puterea de a spune „nu” tentatiilor care nu ii dau satisfactie reala, distragerilor, sau oricarui lucru care nu il duce spre tinta lui.

Succesul poate fi atins de oricine

De fapt, avem cu totii mici succese zilnic, insa de cele mai multe ori nu le vedem, sau nu le interpretam ca fiind succese, pentru ca sunt mult mai mici decat acel succes mare la care visam. Poate ca uneori este doar o chestiune de interpretare, de cum reusim sa vedem lucrurile, iar majoritatea nu vede padurea din cauza copacilor. Recunostinta este cea care ne ajuta sa vedem toate lucrurile bune din viata noastra si sa ne bucuram de micile succese. Daca o practicam zilnic, nici o reusita nu va mai trece neobservata si nesarbatorita in sufletul nostru. In unele cazuri, un succes mare se compune din multe succese mai mici.

Exista un singur succes: sa fii capabil sa iti traiesti viata in modul in care vrei tu. (Cristopher Morley)

Evident, succesul inseamna lucruri diferite pentru fiecare om, in functie de valorile la care se raporteaza si de tintele lui. Ceea ce pentru unii ar fi o mare reusita, pentru altii ar putea fi nesatisfacator. Depinde de standardele fiecaruia si de cat de mult cere de la viata si de la el insusi. Pe parcursul vietii ne putem schimba viziunea asupra a ceea ce inseamna succesul pentru noi. Eu, de exemplu, am pornit de la a-mi dori succesul financiar si profesional si am ajuns sa-mi doresc sa traiesc viata asa cum vreau, dupa principiile mele. Cuvintele lui Cristopher Morley rezoneaza perfect cu obiectivul meu numarul unu.

Fiecare dintre noi are in el un sambure de genialitate, care asteapta sa fie scos la lumina, sa germineze idei care schimba nu doar viata noastra, ci si pe a altora. Tot progresul de care ne bucuram se datoreaza unor oameni ca noi, care s-au concentrat pe ceea ce au considerat esential, dar mai ales pe a se dezvolta si a deveni tot mai buni in ceea ce fac.

Cel mai important lucru ce trebuie facut pentru a atinge succesul

Mai sunt si alte lucruri ce trebuie facute pentru a avea succes, afara de cele pe care le-am expus in acest articol. Dar cel mai important dintre toate, este sa ardem corabiile in urma noastra. Adica sa eliminam orice cale de intoarcere. Succesul sa devina unica optiune.

In 1519, conchistadorul Hernando Cortez a debarcat in zona geografica a Mexicului de azi, avand un obiectiv clar: sa cucereasca comorile aztecilor. El trebuia sa lupte cu un inamic puternic, ce avea o armata mult mai mare decat a lui. Acolo a debarcat soldatii si echipamentul si a dat ordin sa fie arse toate corabiile cu care venisera. El le-a spus oamenilor lui: “Uitati-va cum pier in fum aceste corabii. Acest lucru inseamna ca nu putem parasi aceste meleaguri in viata, decat daca vom castiga. Nu exista alta cale: castigam sau murim!” Istoria confirma ca au castigat.

Cum te simti dupa ce ai atins succesul

M-am intrebat adesea cum se simte succesul, ce sentimente te incearca dupa ce ti-ai atins un obiectiv urias. Si am aflat ca starile de euforie de la inceput se transforma dupa o vreme. Un om care a atins succesul poate ajunge sa simta tristete, deoarece are sentimentul ca a muncit foarte mult si ca fericirea succesului a durat doar o clipa, nestiind ce sa faca apoi, sau ce urmeaza sa se intample. Acesta e omul care nu s-a bucurat de calatoria care l-a dus spre succes, ci a asteptat punctul culminant, pentru ca apoi sa fie usor dezamagit dupa putin timp, cand realizeaza ca trebuie s-o ia de la capat cu un alt obiectiv.

Altul, ar putea cadea in capcana mandriei de sine, care este considerat cel mai mare pericol al atingerii succesului. Ar putea sa devina ingamfat, plin de el, sa adopte un aer de superioritate fata de cei din randul carora a ajuns sus si sa se creada mai plin de calitati decat este. Sau, si mai grav, poate crede ca nimic nu-l mai coboara de acolo de sus, ceea ce este fals. A te culca pe laurii victoriei si a nu continua sa solidifici ce ai construit, este o atitudine bolnavicioasa, prin care te sabotezi singur.

Nimic nu te coboara la fel ca succesul. (Arnold Toynbee)

Tony Robbins este un exemplu de integritate si de preocupare constanta de a face lucrurile mereu mai bine, care nu s-a lasat furat de vraja succesului. Din acest motiv, are in spate o cariera de cateva zeci de ani si continua sa ne uimeasca in continuare si sa ne ofere mai multa valoare decat am crede ca este posibil. Am ales drept exemplu cuvintele lui, prin care descrie starile pe care le-a avut in momentul in care a constientizat ca a ajuns la un nivel de performanta pe care si-l dorea de mult.

 Nu voi uita niciodata ziua in care am realizat ca imi traiam cu adevarat visul. Zburam cu elicopterul personal de la o intalnire de afaceri din Los Angeles si treceam peste districtul Orange, indreptandu-ma spre unul dintre seminariile mele. Zburand peste orasul Glendale, am recunoscut deodata o cladire mare si am planat putin in jurul ei. Mi-am dat seama ca era cladirea in care lucrasem ca portar in urma cu doisprezece ani!

In acele vremuri imi faceam probleme daca masina mea din anul 1960 mai rezista la o naveta zilnica de 30 de minute spre serviciu. Sotia mea era ingrijorata sa supravietuiesc, iar eu ma simteam singur si imi era frica. Dar in acea zi, in care zburam cu elicopterul, m-am gandit: “Ce diferenta poate sa faca un deceniu!” Cu ani in urma avusesem vise, dar la acea ora parea ca nu ar putea fi realizate niciodata. Azi, totusi, am ajuns sa cred ca toate esecurile si frustrarile mele din trecut sunt, de fapt, fundatia pentru intelegerea care a creat noul standard de viata de care ma bucur. Toate aceste experiente m-au imbogatit cu calitati ce imi dau sansa de a aduce o contributie in viata altora.

Pe masura ce mi-am continuat zborul de-a lungul coastei, am zarit delfini care se jucau cu surferii in mijlocul valurilor. Este o priveliste pe care o consider un dar special de la viata. In final, am ajuns la Irvine, in California. Privind in jos, m-a ingrijorat faptul ca soseaua care ducea spre locul unde sustineam seminarul era blocata cu masini care circulau bara la bara. M-am gandit: “Sper ca orice alt evenimant care mai are loc in aceasta seara sa inceapa mai repede, pentru ca oamenii care vin la seminarul meu sa ajunga la timp.” Dar pe masura ce coboram spre pista, am vazut ce se intampla, de fapt: mii de oameni erau tinuti deoparte de oamenii de ordine, langa locul in care urma sa aterizez. Atunci am realizat ca blocajul din trafic se datora oamenilor care veneau la evenimentul meu. Se anuntase prezenta a 2000 de oameni, iar in fata mea era o multime de 7000, intr-o sala in care incapeau maxim 5000! Cand am coborat din elicopter, am fost inconjurat de sute de oameni care doreau sa ma imbratiseze, sau sa-mi spuna de felul in care munca mea are efecte pozitive asupra vietii lor. Emotia din acea incapere m-a atins atat de profund, incat m-am blocat si la inceput nici nu am putut vorbi. Privindu-mi audienta si vazand 5000 de fete zambitoare, pline de dragoste, care aplaudau, in acel moment mi-am dat seama ca imi traiam visul!

Ce sentiment sa stii ca in spatele indoielii detineam informatia, strategiile, filozofia si calitatile cu care puteam sa-i ajut pe oricare din acesti oameni sa devina puternici si sa creeze in viata lor schimbarile de care aveau atata nevoie. M-au inundat imagini si emotii din trecut. Mi-am amintit o experienta din urma cu cativa ani, cand stateam in apartamentul meu micut de burlac din Venice, California singur si plangand, in timp ce ascultam o melodie trista. Atunci ma simtisem de parca viata mea nu ar fi contat si toate evenimentele din lume imi controlau viata. Dar mi-am amintit si de momentul in care viata mea s-a schimbat, momentul in care in sfarsit mi-am spus: “De ajuns! Stiu ca sunt mult mai mult decat arata mental, emotional si fizic viata mea acum.” Atunci luasem o decizie care avea sa-mi schimbe viata pentru totdeauna. Am decis sa schimb fiecare aspect al vietii mele. Am decis ca niciodata de atunci inainte sa nu mai traiesc sub nivelul de care eram capabil. Cine ar fi crezut ca acea decizie urma sa-mi aduca un moment atat de incredibil ca cel de azi?

Am dat tot ce aveam mai bun la acel seminar, iar cand am plecat, multimea m-a condus la elicopter. Sa spun ca acea experienta m-a miscat profund, ar fi mult prea putin. Mi-au dat lacrimile in timp ce ii multumeam Creatorului pentru aceste daruri minunate. Poate fi adevarat? Sunt acelasi cu cel care in urma cu 8 ani se zbatea simtindu-se frustrat, singur si incapabil sa aiba o viata functionala? Gras, falit si intrebandu-ma daca voi supravietui? Cum a putut un tanar ca mine, care a terminat doar liceul, sa creeze schimbari atat de mari in viata lui? (Fragment preluat din cartea lui Tony Robbins “Reawaken The Giant Within”)

M-au miscat foarte tare aceste ganduri ale lui Tony, in special felul in care stie sa se bucure de lucrurile marunte ca vederea unor delfini, sau de faptul ca este recunoscator pentru tot ce are si ce a reusit sa construiasca. Si in loc sa fie magulit de succes si de atentia de care se bucura, el se dedica si mai mult muncii lui in folosul oamenilor.

Acesta este nivelul de succes pe care ti-l doresc si mi-l doresc. Despre acest gen de succes scriu acest blog. Iar pentru a-l atinge, avem nevoie sa ne descatusam potentialul maxim de care suntem capabili. Pentru a atinge un astfel de succes, merita sa ardem toate corabiile in urma noastra.

Sursa foto

Managementul timpului in viata reala – exercitiu si studiu de caz

Posted on by

managementul timpului exercitiu 4

Incepem sa vorbim despre metode noi de management al timpului si de o abordare echilibrata a eficientei. Organizarea timpului este una din preocuparile mele principale, deoarece am tendinta sa aman, sa ma pierd in amanunte si sa ma blochez in faza de planificare. De aceea, la articolele despre managementul timpului imi iau un loc in primul rand si invat sa imi folosesc cat mai bine timpul.

Voi aduna in aceste articole informatii pretioase de la experti in domeniu, dar si exemple din viata reala. Teoriile nu au nici o valoare daca nu le gasim aplicabilitatea in practica. Pe de alta parte, nu este nevoie sa irosim timp cautand solutii pe care altii le-au gasit deja. Trebuie doar sa le preluam si sa le adaptam nevoilor noastre.

Studiu de caz

Laura Vanderkam este o tanara mamica a doi copii, care lucreaza de acasa. Cu siguranta ca femeile ca ea sunt unele dintre cele mai ocupate persoane, ele trebuind sa indeplineasca zilnic o multime de treburi, unele mai mari, altele mai mici, cele mai multe urgente si toate importante. O mama care lucreaza are si o multime de roluri pe care trebuie sa le indeplineasca in familie, la serviciu si in societate. Presiunea la care sunt supuse aceste femei este uriasa si au mare nevoie de sprijin din partea familiei. Daca situatia se prelungeste timp de mai multi ani, ele ajung sa aiba probleme de sanatate din cauza epuizarii si a stresului.

Laura este jurnalista la CBS, autoarea blogului lauravanderkam.com si a cartii ”168 Hours”. Ea ne impartaseste programul ei zilnic pe parcursul unei saptamani, asa cum l-a notat atunci cand a facut un experiment public impreuna cu cititorii ei, in scopul de a observa unde se pierde si se poate castiga timp liber. Ziua de luni la ea arata in felul urmator:

6 – Laura se trezeste

6-6:30 – isi hraneste bebelusul

6:30-8 – se joaca impreuna cu copiii si ii imbraca

8-8:45 – intervalul in care alearga

8:45-8:55 – face cafea si se pregateste pentru munca

8:55-10:15 – scrie (pentru serviciu)

10:15-10:25 – face dus

10:25-11:05 – raspunde la emailuri si scrie un articol pentru blogul personal

11:05-11:20 – isi hraneste bebelusul

11:20-13:20 – pleaca de acasa si participa la o activitate de voluntariat 

13:20-13:40 – se ocupa de emailuri

13:40-15:15 – scrie un eseu (pentru serviciu sau pentru un proiect personal)

15:15-15:25 – emailuri/Facebook/Twitter (contactul cu cititorii)

15:25-15:45 – comanda online cosul cu alimente

15:45-16 – emailuri/Facebook/Twitter

16-16:30 – isi hraneste bebelusul

16:30-16:50 – parcurge cateva emailuri

16:50-17 – printeaza un formular

17-17:10 – emailuri

17:10-17:45 – merge la un birou de curierat impreuna cu baiatul cel mare

17:45-17:55 – isi hraneste bebelusul pentru cina si goleste masina de spalat vase

 17:55-18:50 – se joaca impreuna cu copiii, raspunde la cateva emailuri si ii serveste cina baiatului cel mare

18:50-19:50 – toata familia merge la locul de joaca

19:50-20:10 – hraneste bebelusul si il pune la culcare in timp ce sotul pregateste cina

20:10-20:30 – cina impreuna cu sotul

20:30-21 – email/Facebook/Twitter

21-22 – incearca sa il culce pe baiatul cel mare, in timp ce bebelusul se trezeste plangand; il alapteaza si le citeste povesti copiilor, etc.

22-22:30 – se ocupa de emailurile de la serviciu

22:30-23 – petrece timp impreuna cu sotul

23 – somn

In acest articol al Laurei gasim si programul ei din urmatoarele zile ale saptamanii. Ea noteaza si cateva observatii importante: ca tinerea unui jurnal de acest fel o ajuta sa se concentreze pe ceea ce e important pentru ea si ca are doua intervale de timp pe parcursul zilei cand este foarte eficienta si productiva, iar in acele intervale este bine sa-si programeze activitati ce necesita concentrare. Ea analizeaza felul in care poate combina diferite activitati (de exemplu sa ia o cina linistita in timp ce baiatul cel mare se joaca, iar bebelusul doarme deja). Este constienta de faptul ca petrece mult timp pe retelele de socializare, dar asta tine de specificul muncii pe care o face. Dat fiind faptul ca scrie pentru cateva publicatii si castiga bani din asta, timpul petrecut astfel se justifica. Oricum, ea strecoara foarte bine aceste activitati online scurte intre treburile importante si mari cum ar fi scrisul (munca in sine), timpul petrecut cu familia, sau sportul si activitatile recreative.

Exista doua abordari ale managementului timpului: una mai veche, in care se presupune ca trebuie sa fim foarte eficienti si sa rezolvam cat mai multe treburi in timp cat mai scurt si alta mai noua, in care se pune accent pe satisfactia personala, pe implinire – in paralel cu a actiona eficient pentru indeplinirea scopurilor. Cu alte cuvinte, in zilele noastre s-a ajuns la un model de organizare a timpului care are in centru omul, sanatatea acestuia, sentimentul de implinire, latura familiala si sociala in egala masura cu obiectivele si cu rezultatele obtinute. Nu ne este de nici un folos atingerea celor mai mari tinte, daca o facem cu pretul sanatatii si al relatiilor sociale si familiale la care am fi nevoiti sa renuntam. Scopul cel mai mare este sa ne simtim impliniti, nu frustrati.

Aceasta este directia in care voi merge cu articolele despre managementul timpului. Sunt tot mai convinsa ca echilibrul este cheia implinirii personale si a succesului de orice fel, a sanatatii si a fericirii. De aceea voi cauta metodele care sa tina cont de nevoia noastra de echilibru si care sa ofere o oarecare flexibilitate omului de a alege singur ceea ce este important pentru el.

Exemplul de mai sus al Laurei Vanderkam poate parea un program care respecta vechea abordare a managementului timpului, deoarece este foarte incarcat. Insa nu este asa. Programul ei este foarte incarcat pentru ca se afla intr-o perioada a vietii ei in care are de indeplinit multe roluri solicitante, toate importante. La o analiza mai atenta putem observa ca viata ei este destul de echilibrata, desi este o persoana foarte ocupata. Are activitati care includ oamenii apropiati (se joaca impreuna cu copiii, petrece timp cu sotul), activitati care ii fac placere (munca ei – scrisul) si activitati care sa-i ofere satisfactie in plan personal (voluntariat), dar si preocupari sanatoase (sportul). In plus, foloseste foarte bine tehnologiile actuale pentru a-si usura viata, cum ar fi comanda online a alimentelor sau a altor obiecte. Se subintelege faptul ca are o bona care o ajuta cu copiii.

Noi cate activitati reusim sa facem intr-o zi? Dar mai ales cate dintre ele ne implinesc, ne echilibreaza si ne armonizeaza viata personala in timp ce ne conduc spre obiectivele noastre?

”Nu mai spune ca nu ai timp. Avem acelasi numar de ore pe zi ca Hellen Keller, Pasteur, Michelangelo, Maica Teresa, Leonardo Da Vinci, Thomas Jefferson sau Albert Einstein.” (H. Jackson Brown)

Exercitiu

Exercitiul urmator ne este dat tot de Laura Vanderkam. Ea a scris cartea de managementul timpului ”168 Hours”, in care ideea principala este aceea ca o saptamana are 168 de ore si ca toti dispunem de acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin. Insa difera foarte mult modurile in care ne petrecem acel timp. Atunci cand isi prezinta cartea, ea isi indeamna audienta sa faca urmatorul exercitiu, pe care trebuie neaparat sa-l facem si noi.

Ia o foaie alba de hartie si priveste-o. Ea este saptamana viitoare pentru ca pe ea vei scrie tot programul tau din saptamana care va incepe luni. Priveste-o si observa ca acum este goala. Nu contine nimic pana in momentul in care o umpli cu activitati. Incepe sa scrii activitatile pe care le vei avea saptamana viitoare, pana cand vei insuma 168 de ore. Timpul trece si va fi umplut cu ceva. Incepe cu orele de somn, apoi cu cele de masa si cu cele in care ai un program fix sau impus de munca. Poti sa notezi mai intai zilele, iar apoi sa scrii numarul de ore alocat fiecarei activitati din fiecare zi; sau poti sa notezi totalul de ore alocate pentru o anumita activitate pe saptamana. Dupa ce termini cu activitatile vitale, treci la cele urgente si importante, apoi la cele importante, apoi la cele urgente, iar daca iti mai ramane timp, aloca-l activitatilor neimportante.

Fa acest exercitiu la sfarsitul fiecarei saptamani pentru saptamana care urmeaza. In acest fel te asiguri ca iti vei petrece timpul cu activitati care sunt importante pentru tine, pentru familia sau cariera ta si ca vei petrece cat mai putin timp cu orice altceva. In final te vei simti mai implinit ca oricand, nu doar pentru ca ti-ai crescut eficienta si ca realizezi mai multe lucruri in timp mai scurt, ci si pentru ca ai timp pentru ceea ce e important in viata ta.

Concluzia este ca toate activitatile cu care ne umplem timpul sunt decizii. In general luam aceste decizii pe moment, in functie de numerosii stimuli ce ne influenteaza si care concureaza pentru atentia noastra. Alteori activitatile noastre sunt rezultatul unor decizii pe care le-am luat in trecut si care se materializeaza acum.

Orele si minutele sunt alegeri. Sunt decizii care alcatuiesc viata noastra. Daca nu suntem multumiti de viata noastra, de rezultate si de felul in care ne petrecem timpul, putem ca treptat sa luam decizii tot mai bune. Cand ne dam seama de acest lucru, incepem sa privim timpul diferit. El este deodata aliat, nu dusman. Depinde de cum alegem sa-l petrecem.

A invata sa luam aceste decizii poate fi uneori dificil pentru ca ne vom confrunta cu indignarea si surprinderea unor oameni legata de schimbarile care se petrec cu viata noastra. Dar oamenii care ne iubesc ne dau libertatea sa ne transformam in ceea ce ne dorim. Si nu in ultimul rand sa alegem cum vrem sa ne petrecem timpul. Ne putem confrunta si cu noi insine pentru ca uneori opunem rezistenta la schimbare. Ne vor lipsi unele activitati placute, dar care nu ne aduceau rezultate. Ne va lua timp sa adoptam unele obiceiuri bune pe care ni le impunem. Ar putea fi nevoie la unii de schimbarea locului de munca, de renegocierea sarcinilor casnice, de asumarea unor riscuri, sau de a spune ”nu” acolo unde pana acum era ”da”.

Trebuie sa ramanem consecventi hotararii de a alege constient cu ce ne umplem timpul. Daca luam aceste decizii pe moment, vom fi distrasi de o multime de factori. In schimb, daca luam deciziile in avans si le scriem pe hartie, ne vom umple timpul cu activitatile care conteaza pentru noi. Vor fi decizii constiente. Si vor reflecta ceea ce ne dorim de la viata noastra, directia spre care ne indreptam si ceea ce este cel mai important pentru fiecare dintre noi.

Exercitiul de mai sus este unul foarte puternic;el ne face sa constientizam ca sta in puterea noastra sa eliberam timp pentru orice ne dorim sa facem. Noi ne umplem timpul, noi ne creem viata, nu altii. Asta inseamna putere – puterea de a alege. In acest moment milioane de oameni care nu constientizeaza acest lucru isi lasa timpul in voia altor oameni si in voia influentelor din exterior. Ei permit ca prietenii, rudele, colegii, televiziunea, retelele de socializare sa le dicteze ce decizii sa ia si cum sa-si petreaca timpul. Daca nu esti stapanul vietii tale, in scurt timp cineva se va oferi sa fie; daca nu esti stapanul timpului tau, se vor gasi oameni care iti vor spune cum sa-l petreci.

Tu esti stapanul vietii tale si al timpului tau?

Sursa: Laura Vanderkam, cbsnews.com

Sursa foto

Actiunea este unul din pilonii succesului

Posted on by

actiunea

Actiunea este veriga esentiala in obtinerea rezultatelor. Oamenii au vise mari, cred in ele, in propria capacitate de a le atinge si isi doresc cu disperare succesul. Apoi isi fac un plan pe care nu il mai finalizeaza niciodata sau amana sa il puna in practica. Se blocheaza si bat pasul pe loc exact cand ar trebui sa actioneze. Fara actiune nu exista rezultate. Degeaba imi doresc o multime de lucruri, daca nu fac nimic pentru a le obtine.

Cu totii ne dorim foarte mult succesul, iar dorinta puternica este unul din pilonii acestuia, dar nu este suficienta. Sa-ti doresti ceva de la viata ta si sa astepti sa actioneze altii, nu este normal; e nevoie sa treci la fapte si sa-ti asumi responsabilitatea actiunilor necesare.

”A astepta sa actioneze altul in numele tau, inseamna sa fii subordonat acelei actiuni.” (Steven Covey)

Succesul meu depinde de mine, iar al tau de tine. Nimeni nu poate parcurge drumul tau spre succes afara de tine. Si nimeni nu poate invata si aplica lectiile de viata in locul tau. Viata ta, actiunile tale, succesul tau.

Omul care stie ce are de facut, dar amana sa treaca la fapte

Exista oameni care actioneaza rapid in orice situatie. Unii dintre ei sunt grabiti si actioneaza fara sa gandeasca suficient; de aceea de multe ori gresesc. Altii reusesc sa analizeze situatia rapid si corect si actioneaza fara sa piarda vremea. Iar a treia categorie analizeaza atat de mult situatia si se pierd in detalii, incat rateaza sansa sau momentul oportun pentru a actiona. Atunci cand sunt ei pregatiti sa actioneze – daca sunt vreodata – de obicei este prea tarziu. Cele mai mari probleme in a actiona le au oamenii din ultima categorie. Motivele principale sunt:

  • lipsa curajului si a increderii in fortele proprii,
  • faptul ca asteapta momentul si conditiile perfecte pentru a actiona,
  • convingerea ca nu au suficienta experienta, ori ca nu detin suficiente informatii.

Daca ii ascultam pe cei care obtin frecvent rezultate, vom auzi invariabil ca momentul perfect nu exista, ci il creezi dupa ce treci la actiune. Intotdeauna vor interveni piedici si circumstante nefavorabile sau conditii schimbatoare carora trebuie sa le faci fata. Scuza momentului perfect trebuie eliminata rapid pentru ca este samanta amanarii. Timpul trece si depinde de noi daca va fi in favoarea sau in defavoarea noastra.

Aceiasi oameni de succes ne asigura si de faptul ca experienta vine dupa multa practica. Oricat de multe cunostinte am acumula in activitati similare, abia cand ne confruntam cu o situatie specifica sub diverse aspecte ale ei, reusim sa dobandim adevarata experienta in acea problema. Este mai bine sa incepem de jos si sa perfectionam, invatand din greseli, decat sa ne incapatanam sa fim cei mai buni inainte de a face primul pas. Altfel riscam sa ne irosim o buna parte din viata tatonand. Anii cei mai plini de energie si entuziasm trebuie valorificati si traiti la potentialul maxim de care suntem capabili.

Cei care cred ca nu sunt bine informati se pierd in detalii si ajung sa complice lucrurile, in loc sa le simplifice. Intr-un proiect important trebuie sa avem informatia esentiala pentru a nu gresi, dar nu trebuie sa exageram. Nu e bine sa ne lasam consumati de sindromul eternului student, care invata mereu de teama ca nu stie suficient. In realitate acestor oameni le e frica sa actioneze; ei sunt buni teoreticieni, dar nu pun in practica ceea ce stiu. Dovada sunt absolventii de doctorate care mor saraci si neimpliniti, in timp ce multi oameni fara multa scoala ajung miliardari. Realitatea confirma faptul ca actiunea este mai importanta decat teoria. La un moment dat trebuie sa te arunci in focul luptei daca vrei sa te misti din loc, sa se intample ceva bun in viata ta, sa ai rezultate si sa-ti atingi visele.

Legat de curajul de a actiona, iti voi spune o poveste din viata mea, care m-a invatat sa privesc actiunea cu alti ochi. La un moment dat am primit un program de sport de la o prietena, cu specificatia ca este greu, dar foarte eficient; ca ea l-a urmat si ca rezultatele se vad dupa 1-2 luni de antrenament. Stiam ca prietena mea nu a facut sport niciodata, dar cand am privit-o, am observat intr-adevar musculatura definita si ferma, ceea ce m-a convins sa-l incerc si eu. L-am inceput imediat, entuziasmata de rezultatele pe care urma sa le obtin, dupa ce in ultimii ani facusem exercitii moderate ca intensitate si corpul meu inca nu arata cum imi doream. Nici macar nu am studiat cu atentie ce presupune programul, sau indicatiile ce insoteau pachetul. La sfarsitul exercitiului din prima zi m-am prabusit la pamant in stare de lesin. Nu puteam nici macar sa beau apa, sa mananc un colt de ciocolata sau sa fac un dus, atat de rau imi era. Nu puteam sa stau in picioare de epuizare; fortasem prea mult nota. Mi-au trebuit cam 20 de minute sa pot sa ma ridic, sa ma hidratez si sa ma energizez. Dar in mintea mea nu era decat gandul la musculatura definita si la corpul tonifiat pe care urma sa il am, fara ca vreun efort sa mi se para prea mult. A doua zi am continuat incercand sa-mi dozez energia mai bine, chiar daca asta insemna sa nu execut toate repetarile. Trebuia sa rezist pana la final si sa ma obisnuiesc cu programul. Treptat am ajuns la o rezistenta tot mai mare si la performante tot mai bune.

Abia atunci am realizat ca este vorba de programul de sport Insanity, despre care se spune ca este cel mai greu program pus vreodata pe DVD. Am observat ca pana si instructorul si elevii lui, care arata de parca ar fi executat programul de zeci de ori, se opreau uneori epuizati si luau pauza inainte de termen. In acel moment mi-am dat seama ce faceam. Am fost uluita de mine, de cat de rezistenta sunt fizic si de ce este capabil corpul meu cand ii cer mai mult decat de obicei. Dar cel mai importat, am inteles ca este esential felul in care incepi. Curajul vine din atitudinea cu care pornesti actiunea. In cazul meu curajul a venit din inconstienta si din faptul ca intamplator, prietena mea a spus ”Incearca-l, e un program greu, dar rezultatele sunt extraordinare. Si te simti atat de bine la finalul fiecarui antrenament!” Daca ar fi spus ”Daca crezi ca poti, am un program de sport bun, dar e cumplit de greu. Rezultatele vin doar daca il executi perfect, pana la epuizare” – sunt convinsa ca nici nu l-as fi incercat vreodata. Nu ma consideram o persoana rezistenta fizic si capabila de performante sportive. Oare cate experiente de viata ignoram din cauza faptului ca nu ne consideram capabili si pregatiti sa incepem? Si cate oportunitati ratam in acest fel?

In prima tinerete nu ne intereseaza prea multe lucruri. Vrem doar sa avem bani (de la parinti) si sa ne distram. La maturitate ne dam sema ca daca vrem ceva in viata, trebuie sa muncim pentru asta. Atunci incepe agitatia, stresul si goana dupa bani, dupa mai mult. La un moment dat, obositi, realizam ca nu e bine doar sa muncim, ci si sa ne bucuram de viata. Sa ne oferim ragazul sa fim, sa simtim. Dar cine are timp pentru asta? Abia reusim sa ne facem treburile si, chiar si asa, banii nu ne ajung. In plus, avem ”o varsta”, iar colegul sau vecinul are o casa mai mare si o masina mai scumpa. Ce e de facut?

Acesta este momentul in care unii ajung la concluzia buna, isi schimba perspectiva si trec la actiune. Actiunea care conteaza si care le va aduce rezultatele pe care le doresc ei si, in plus, timp pentru a-si trai viata. Altii nici macar in acest moment nu inteleg ce trebuie sa faca si ce sa schimbe, incat sa aiba peste o vreme viata pe care o vor.

”Este incredibil de usor a cadea in capcana activitatii, a agitatiei vietii, muncind din ce in ce mai mult si urcand pe scara succesului, numai pentru a descoperi intr-un tarziu ca ai sprijinit-o pe un zid gresit. E foarte posibil sa fii ocupat, extrem de ocupat, fara a fi cu adevarat eficient.” (Steven Covey)

A actiona este foarte bine, insa nu oricum. Nu e de ajuns sa faci lucruri doar pentru a te simti impacat ca faci ceva. Trebuie sa identifici acele actiuni care iti vor aduce rezultate si iti vor schimba viata in bine (vezi articolul 80/20 sau principiul Pareto).

Omul care isi face curaj sa actioneze, dar nu stie ce are de facut si cu ce sa inceapa

Inainte de a actiona, trebuie sa-ti pui cateva intrebari importante:

  • Cum vreau sa fie viata mea peste 1,2 sau 10 ani?
  • De ce vreau asta?
  • Ce nu imi place acum la viata mea? (Raspunsul pe care il vei da te va ajuta sa intelegi de ce vrei sa-ti schimbi viata si de ce iti doresti ceva mai bun).
  • Ce trebuie sa fac in fiecare an de acum inainte pentru ca peste o vreme sa am viata pe care mi-o doresc? Care sunt pasii?
  • Ce trebuie sa fac azi pentru ca la sfarsitul anului sa am un progres cat mai mare, iar peste cativa ani sa am o viata noua, asa cum o vreau eu?

Pornind de la ultima intrebare, ar trebui sa elaborezi un plan detaliat cu pasi mari (obiectivele de atins lunar) si cu pasi mici (obiectivele de atins saptamanal si zilnic) ce te vor duce spre indeplinirea rezultatului pe care il vizezi pentru sfarsitul anului. Am invatat sa facem asta si in articolul Programeaza-ti viitorul. Cu aceasta abordare este cel mai usor, deoarece obiectivele mai mici ni se par – si sunt – mai usor de realizat. Pasii mici (sa invatam zilnic 10 cuvinte noi si conjugarea unui verb) ne sperie mai putin decat cei mari (sa invatam o limba straina). Sansele de reusita cresc foarte mult, dar mai ales sansele sa ne respectam programul, planul initial si sa ramanem fideli bunului obicei de a face zilnic un pas mic spre obiectivul nostru mare. In acest fel poate fi abordat orice obiectiv pe care il avem.

Secretul reusitei este actiunea. Secretul actiunii este motivatia. Secretul automotivarii este intrebarea potrivita

Cat timp doar te informezi, te gandesti, rasucesti problema pe toate partile, esti nehotarat si astepti momentul potrivit, nu se va intampla nimic in viata ta. Niciodata nu este momentul potrivit pentru ca tot timpul conditiile se schimba. Abia cand incepi sa actionezi, lucrurile incep sa se intample si rezultatele incep sa apara. Dar nu vom actiona cat timp nu suntem motivati. Ne trebuie motive sa ne miscam din loc. Cand suntem suficient de motivati, trecem la fapte.

”Omul actioneaza doar atunci cand ar trebui devine trebuie.” (Tony Robbins)

A fi motivat inseamna sa il transform pe ”ar trebui, poate, candva” in ”trebuie neaparat acum”. Ar trebui inseamna ca mai am variante de rezerva, ca pot trai in continuare fara acea actiune. Trebuie inseamna ca nu am alta alternativa si ca orice ar fi, sunt nevoit sa actionez. De aceea, cat timp imi spun singura ”ar trebui sa invat limba germana”, nu voi trece la actiune deoarece nu sunt fortata de imprejurari sa o fac. Insa altul este vocabularul unui barbat care va deveni tata, de exemplu: ”Sotia mea este insarcinata, eu mi-am pierdut serviciul si trebuie sa-mi gasesc urgent altul, pentru a putea sa-mi intretin familia.” Totul depinde de alternativele pe care le avem sau nu le mai avem.

”Daca vei continua sa faci ceea ce ai mai facut, vei obtine ce ai obtinut si pana acum.” (Andre Moreau)

Sa te motivezi pare greu, dar nu e. Iti pui intrebarile potrivite, iar raspunsurile pe care le dai singur te motiveaza. Cand iti pui cea mai puternica intrebare: ”Cum vreau sa fie viata mea peste X ani?” – iti dai seama automat ca daca traiesti la fel ca pana acum, nu vei avea ceea ce-ti doresti. Aceasta concluzie este motivatia ta. Ea te pune in miscare. Astfel intelegi ca pentru a avea viata pe care ti-o doresti, trebuie sa actionezi acum.

Din pacate, tot acest proces mental se intampla destul de tarziu la majoritatea oamenilor. Daca am gandi asa in prima tinerete, cand vrem doar distractie, am atinge succesul mult mai devreme in viata. Succesul incepe cu o idee, cu un simplu proces de gandire si continua cu faptele. 

Sursa foto

4 metode pentru a-ti organiza mai bine timpul

Posted on by

metode de organizarea timpului

Timpul este una din cele mai importante resurse si e neregenerabila. Ca si munca, timpul este unul din pilonii succesului. Absolut toti oamenii care reusesc in viata au invatat sa-si organizeze bine timpul si absolut toti oamenii care nu au succes isi irosesc timpul cu activitati ce nu le folosesc. Cine vrea sa duca la bun sfarsit ceea ce conteaza pentru el si ce este cu adevarat important, trebuie sa inceteze ”sa fie ocupat cu a avea treaba”.

Dintotdeauna m-am plans ca nu imi ajunge timpul liber. Ani de zile m-am plans fara sa fac ceva in sensul asta. Treptat am inceput sa citesc materiale si carti despre managementul timpului, iar dupa o vreme lucrurile au inceput sa se imbunatateasca. Am invatat sa-mi organizez timpul mult mai bine si sa ajung sa fac loc in programul meu unor activitati care pana atunci ramaneau pe dinafara.

Poate ca si tu ai proiecte amanate; ti se pare ca nu iti ajunge timpul pentru toate treburile pe care le ai de facut; iti propui sa faci ceva dar nu reusesti pentru ca intervine mereu altceva; vrei de mult sa te dedici unui proiect personal, dar nu poti sa-i gasesti timp in programul tau, deoarece ti se pare ca ai intotdeauna alte treburi mai importante de facut; ai obiceiul sa amani. Daca te regasesti in una sau mai multe din aceste situatii, trebuie sa citesti in continuare si sa inveti sa-ti organizezi timpul.

De ce este important sa ne organizam timpul

Cand ai un proiect important trebuie sa eliberezi timp pentru a te ocupa de el. Este nevoie de intervale de cel putin 90 de minute in care sa facem doar acel lucru. Astfel avem timp sa ne gandim la problemele pe care le implica si sa ne concentram pentru a veni cu solutii si strategii bune. Unui om normal ii trebuie un timp variabil pentru a se deconecta de zgomotul exterior si a intra in stare creativa. Doar asa poate petrece suficient timp cu problema lui si poate crea ceva de valoare. Altfel, va bate pasul pe loc nestiind de ce.

Cand nu putem sa ne alocam macar 90 de minute pe zi pentru munca neintrerupta, atunci trebuie sa incercam sa il avem macar din doua in doua zile, de doua ori pe saptamana, sau o data pe saptamana, in functie de programul si nevoile fiecaruia. Este important sa lucram concentrati si putem face asta alocandu-ne intervale de timp suficient de mari, incat sa reusim sa patrundem in profunzimea proiectului la care lucram. Aceasta se poate realiza doar daca ne organizam timpul, incat sa nu ne distraga nimic de la munca noastra.

Cu ce trebuie sa incepi cand vrei sa-ti organizezi mai bine timpul. Tiparul general

Poate fi vorba atat de organizarea timpului liber, cat si de organizarea timpului petrecut la serviciu. Tiparul este asemanator, difera doar activitatile si timpul disponibil pentru ele. Este de preferat sa scrii pe hartie sau intr-un dispozitiv electronic atunci cand parcurgi etapele urmatoare.

  1. Iti stabilesti obiectivele mari pentru urmatoarea perioada (jumatate de an, un an sau mai multi ani). Trebuie sa sti catre ce te indrepti pentru a putea elabora un plan de actiune pentru viitor.
  2. Iti stabilesti obiective mici – lunare, iar apoi altele si mai mici – saptamanale; ele sunt de fapt pasii ce te duc spre indeplinirea obiectivelor mari. Prin asta ai deja scheletul planului de viitor, adica sti care sunt treptele care te duc spre indeplinirea obiectivelor tale. Mai concret, in aceasta etapa iti imparti fiecare obiectiv mare pe care vrei sa-l indeplinesti in viitor in obiective mai mici, adica in sarcini mai mici. Este si o strategie buna care te incurajeaza sa mergi inainte fara sa amani; intotdeauna o sarcina mare ne sperie, in timp ce una mai mica ni se pare mai usoara si tindem sa o incepem mai repede.
  3. Te gandesti care sunt activitatile zilnice pe care le ai de facut pentru indeplinirea obiectivelor saptamanale si lunare. De exemplu, daca proiectul tau e sa scrii o carte, poate vei vrea sa scrii zilnic 2000 de cuvinte.
  4. Identifica 3-5 treburi zilnice obligatorii si urgente pe care le ai de facut in mod constant. Aici intra indatoririle tale casnice si familiale: timpul petrecut cu copiii si familia, gatit, curatenie, plimbat cainele, etc.
  5. Stabilesti cat timp ai la dispozitie zilnic. Daca este vorba de timpul liber, te gandesti cate ore iti raman la dispozitie dupa serviciu. Daca e vorba despre organizarea timpului la serviciu, te gandesti cate ore iti raman in care poti sa-ti planifici singur activitatile, dupa ce ai rezolvat treburi impuse, sau care au o ora fixa si nu depind neaparat de tine.
  6. Aloci un interval de timp fiecarei activitati, dupa modelele prezentate mai jos.
  7. Faci o lista cu activitati mai putin importante si/sau urgente, dar necesare pe termen lung. De exemplu: gandire strategica, planificare, innoirea listelor ”to do” (de facut), statistici, analiza a punctelor critice si a punctelor cheie, verificarea periodica a eficientei si a productivitatii sau a rezultatelor obtinute, etc. Acestea sunt activitati pe care vrei sa le faci o data pe saptamana, sau pe unele o data pe luna si pentru care vei elibera timp din plusul de timp liber de la sfarsitul saptamanii. (Da, sfarsitul de saptamana nu inseamna doar relaxare si distractie, ci si munca. Munca ce conteaza.)

Prioritizarea este cheia

In articolul despre prioritizare am stabilit ca putem imparti activitatile noastre zilnice in patru categorii in ordinea prioritatilor:

  • Treburi foarte importante, dar nu urgente
  • Treburi urgente si importante
  • Treburi urgente, dar neimportante
  • Treburi care nu sunt nici urgente, nici importante

Daca nu prioritizam activitatile, ni se pare ca nu avem timp pentru ce ne-am dori sa facem. Problema este ca suntem ocupati cu nimicuri. Trebuie sa analizam cu atentie si sa notam care sunt activitatile noastre intr-o zi si intr-o saptamana. Dupa ce le-am scris trebuie sa ne punem urmatoarele intrebari legate de fiecare activitate:

  • cat e de importanta?
  • cat e de urgenta?
  • ma ajuta sa-mi ating unul din cele mai importante trei obiective (preferabil pe primul)?
  • imi scurteaza drumul spre obiectivele mele?
  • imi aduce mai multa fericire?
  • imi imbunatateste sanatatea sau dauneaza sanatatii? (de exemplu lipsa celor 6-8 ore de somn pe noapte)
  • imi aduce mai multi bani?
  • imi imbunatateste relatiile sentimentale, de familie si de prietenie, sau le afecteaza?
  • ma ajuta sa evoluez in plan spiritual sau ma blocheaza? etc.

Vei vedea ca prioritizarea este esentiala in fiecare din metodele urmatoare de organizare a timpului. Este bine ca atunci cand iti prioritizezi activitatile, sa folosesti si principiul Pareto, care spune ca 80% din rezultate se obtin cu 20% din resurse. Ce ai de facut este sa te gandesti care sunt activitatile care iti aduc cele mai mari beneficii, mai ales pe termen lung. Cu ele ar trebui sa-ti incepi ziua, caci sunt extrem de importante, chiar daca nu urgente.

4 metode pentru organizarea timpului

  1. Metoda 1: un singur proiect. Pentru o perioada de cateva luni sau un an iti vei dedica tot timpul (liber sau, dupa caz, cel de la serviciu) unui singur proiect, obiectiv sau scop. Vei alege ce e mai important pentru tine si te dedici in intregime acelui obiectiv. Toti oamenii de succes sunt de acord ca este cea mai buna varianta de a te concentra la maxim si de a avea rezultate remarcabile. Ei sustin ca nimic nu te ajuta mai mult decat a fi implicat suta la suta intr-un singur proiect. In acest fel ai timp suficient si mai putine distrageri.
  2. Metoda 2: impartirea procentuala a timpului. Presupune sa-ti prioritizezi activitatile si cand ii aloci fiecareia un interval de timp, sa-i acorzi celei mai importante 40% din timpul disponibil, urmatoarei 30%, apoi 20% si 10%. Daca ai la dispozitie 5 ore, cea mai importanta activitate va beneficia de 2 ore, urmatoarea ca importanta de 1 ora si jumatate, apoi 1 ora, respectiv jumatate de ora cea mai putin importanta. Procentele in cazul tau pot fi altele, acesta este doar un exemplu. In plus, poate ca tu ai de facut doar trei activitati, sau chiar mai multe. In general se aplica treburilor foarte importante, dar nu urgente, ce tin de proiecte extinse in timp. Metoda se potriveste cel mai bine in organizarea timpului la serviciu. De exemplu, ordinea activitatilor unui manager sau antreprenor ar putea fi: 1) imbunatatirea relatiilor cu clientii si cresterea numarului lor, 2) sporirea calitatii produselor si serviciilor, 3) cresterea eficientei productiei, 4) conservarea resurselor umane si tehnologice si imbunatatirea proceselor.
  3. Metoda 3: incepe cu ce e important. In acest caz trebuie sa rezolvi mai intai ce e urgent si important. Unii oameni sunt foarte ocupati, au multe treburi de rezolvat pe parcursul unei zile, majoritatea nu necesita mult timp, insa sunt urgente, sau importante sau ambele. Aici trebuie sa fii flexibil; incepi cu ce e urgent, intercalat cu ce e important. Incerci sa fixezi in timp activitatile importante, dar trebuie sa jonglezi cu treburile scurte, pe care le vei strecura intre cele mari si importante. De exemplu poti spala masina sau te poti tunde cat timp copilul e la inot. Aceasta metoda este potrivita pentru mamicile cu copii mici, care de obicei sunt foarte ocupate. Este destul de greu sa ai un astfel de program si ar fi bine ca el sa dureze maxim cativa ani, deoarece este epuizant. Vrem sa realizam cat mai multe treburi in timp cat mai scurt, dar daca ne afecteaza sanatatea, atunci nu putem vorbi de eficienta pe termen lung. Daca esti nevoit sa apelezi la aceasta metoda, reciteste articolul despre prioritizare si incearca sa delegi cat mai multe din treburile ultimelor doua categorii (urgente dar neimportante si pe cele care nu sunt nici urgente nici importante). Altfel s-ar putea sa nu-ti ajunga timpul pentru cate treburi ai de facut.
  4. Metoda 4: proiecte paralele. Daca esti ocupat, dar nu atat de mult ca o tanara mamica, ti se potriveste aceasta metoda. Unii oameni nu pot sa se ocupe de un singur proiect pentru o perioada lunga, deoarece sunt nevoiti sa lucreze in paralel la mai multe. Ei ar trebui sa aloce cate 2-3 zile pe saptamana unui singur proiect, apoi alte 2-3 zile altui proiect, in functie de cate obiective vor sa atinga in acelasi timp. Intotdeauna exista un proiect mai important decat altele, caruia e bine sa i se aloce un interval in plus in timpul liber de la sfarsit de saptamana. In acest caz nu se obtin randamente maxime in nici unul dintre proiecte pentru ca nu apuci sa te concentrezi. Risti sa nu poti da ce ai mai bun in tine si sa nu obtii rezultatele de care ai fi capabil. Varianta: te ocupi timp de o saptamana de un proiect, urmatoarea saptamana de altul si asa mai departe, apoi o iei de la capat.

Poti sa incerci pe rand fiecare dintre aceste metode si sa vezi care ti se potriveste mai bine, sau sa le adaptezi programului si obiectivelor tale si sa le imbunatatesti.

Important

Recompensele. La sfarsitul fiecarei zile sau pe parcursul ei ofera-ti recompense; ele sunt importante; vei simti ca faci ceva si pentru sufletul tau, nu doar munca. Ai grija ca pauzele scurte de 10-15 minute dintre activitati sa nu le umpli doar cu alte activitati. E bine ca recompensele sa fie ceva ce te relaxeaza sau te distreaza si mai putin a manca un desert, caci altfel risti sa ajungi la a transforma mancatul in obicei nesanatos si te vei ingrasa. In acele pauze sau la sfarsitul zilei poti asculta muzica, viziona un film (sau o parte dintr-un film, daca esti o persoana foarte ocupata), poti citi, te poti relaxa, sau ai putea sa te plimbi in parc. Important este sa fie obiceiuri bune, care te ajuta atat pe moment – sa simti ca te recompensezi pentru eforturile depuse, cat si pe termen lung.

Eficienta. Eficienta inseamna a realiza cat mai mult in timp cat mai scurt. Unii oameni sunt mai eficienti decat altii si acelasi om care realizeaza mai mult timp o activitate, dupa o vreme este mai eficient decat la inceput, pentru ca invata sa o faca mai repede. Dar cum ajungem sa fim tot mai eficienti si sa castigam timp prin asta? Pentru inceput ne punem intrebarea: cat ii ia unui om eficient sa indeplineasca aceasta sarcina si cat imi ia mie? Trebuie sa fii realist si sa estimezi corect pentru a sti de cat timp ai nevoie; altfel vei depasi intervalul pe care ti-l aloci si iti vei da peste cap programul. Apoi trebuie sa te straduiesti zilnic mai mult si sa te concentrezi in a termina sarcina respectiva in timp tot mai scurt decat cel alocat, pana cand te vei apropia de timpul in care ar rezolva acea sarcina un om eficient. Autodepasirea te va motiva pe viitor.

Daca ti se pare prea multa informatie, respira profund, relaxeaza-te si ia-o incet. Pentru inceput incearca sa fii doar atent la ce ai aflat nou, fara sa faci nimic. Daca esti interesat de subiect si vrei sa imbunatatesti felul in care iti organizezi timpul, dupa o perioada scurta vei sesiza ca mintea ta incepe sa te ajute. Ea singura va veni cu idei despre ce ai de facut pentru a avea mai mult timp liber. Te vei surprinde cautand deodata solutii pentru petrecerea timpului liber, sau gandindu-te sa-ti aloci zilnic 30 de minute pentru invatarea unei limbi straine. Orice mare realizare a inceput cu un gand mic si cu un prim pas.

Tu prin ce metode iti organizezi timpul?

Sursa foto

Esti dispus sa platesti pretul succesului?

Posted on by

esti dispus sa platesti pretul succesului

Cei care cred ca succesul este intamplator, se inseala. Acei oameni nu vor avea un succes remarcabil vreodata deoarece nu stiu ca acesta depinde de ei si nu stiu ce au de facut ca sa-l atinga. Succesul este rezultatul catorva actiuni cheie. Din pacate foarte putini oameni sunt dispusi cu adevarat sa plateasca pretul succesului. 

Succesul necesita un scop exprimat cat mai clar, o dorinta puternica, credinta ca se va intampla, un plan bine gandit si perseverenta.

Scopul este necesar pentru ca in absenta lui nu stim incotro ne indreptam. Fara un scop in viata plutim in deriva, reactivi la ceea ce vine spre noi din exterior. In acest fel suntem tinta sigura a manipularii din partea oamenilor si a institutiilor timpului in care traim. Scopul trebuie sa fie unul precis, repetat si vizualizat zilnic, pentru a ne ajuta creierul sa gaseasca cea mai buna cale de a ne duce spre el.

Dorinta trebuie sa fie extrem de puternica. Daca scopul ales ma reprezinta, am sanse mari ca dorinta mea sa fie de neclintit. Pericolul este ca ea sa fie acoperita de alte dorinte mai mici, care concureaza in fata atentiei mele. Eu trebuie sa ma concentrez pe o singura dorinta o data pentru a putea sa-mi canalizez toata energia mentala si fizica spre ea.

Credinta este esentiala. Daca nu cred ca merit lucrul pe care mi-l doresc, nu voi crede ca el este posibil, ca sunt capabila sa-l realizez. Este vorba de mai mult decat incredere in sine. Aici vorbim de credinta ca indiferent de conditii sau obstacole, dorinta mea puternica ma va ajuta sa gasesc solutii si metode de a-mi atinge scopul precis formulat. Este vorba despre credinta ca mintea mea este capabila de lucruri extraordinare cand e coordonata spre o tinta clara. Mai mult, este vorba despre credinta ca suntem capabili prin intermediul subconstientului sa accesam forte superioare noua si sa influentam energia universala. Totul e stiinta si tine de uimitoarea masinarie din capul nostru. Nu este magie, ci puterea gandului asociata cu actiuni precise.

Planul trebuie realizat pana la amanunte. Unii oameni inteleg prin plan sa se gandeasca la cativa pasi mari care i-ar conduce la tinta. Acesta este doar inceputul. Avem nevoie sa ne gandim si la pasii mici, la actiunile zilnice pe care trebuie sa le facem pentru a ajunge sa ne atingem scopul propus. Cand nu avem un plan detaliat pus pe hartie, inseamna ca nu putem sa ne planificam timpul. Traim vremuri pline de distrageri de toate felurile si trebuie sa stiu clar ca azi am planificat sa fac cutare lucru, care ma duce cu un pas inainte spre tinta mea. Altfel, la sfarsitul zilei voi constata ca am facut alte cateva treburi care pareau importante, iar planul meu cu tot cu pasii lui se tot amana. Daca imi doresc cu adevarat ceva, il voi face prioritar in programul meu. Insa am nevoie sa-l pun pe hartie cu toti pasii mici. La sfarsit de zi, de saptamana si de luna trebuie sa pot vedea progresul spre tinta mea.

Cei mai multi oameni nu se gandesc la toate acestea si nu fac nimic; asteapta sa le treaca viata si se roaga sa aibe parte de vreun noroc. Foarte multi stiu totusi ca pot atinge succesul daca isi doresc asta si cred cu tarie in telul lor. Insa nu stiu sa isi faca un plan sau nu il considera esential, iar asta face succesul de neatins pentru ei. Se zbat, incearca multe variante, dar fara un plan, esueaza. Multi sunt cei care fac inca un pas inainte si realizeaza un plan bun pe care il pun in aplicare. Dar pentru a reusi este nevoie de perseverenta. Cine nu este dispus sa se ridice de atatea ori de cate a cazut si sa incerce din nou si din nou, cu abordari diferite, nu va atinge cel mai mare succes de care este capabil. Prea putini sunt cei cu perseverenta de fier, care nu se opresc pana cand reusesc ce si-au propus.

”Momentul cand vrei sa renunti este cel in care trebuie sa mergi inainte.” (Tony Robbins)

Perseverenta este de obicei cel mai mare pret pe care trebuie sa-l platim pentru succes. Dar este cea mai grea parte. Este atat de dificil sa rezisti in lupta, incat extrem de putini oameni reusesc. Cred ca sti din proprie experienta cat de greu este sa te zbati si sa nu cedezi cand simti ca nu mai poti. Cine are o vointa puternica poate in general sa-si continue drumul, chiar dupa ce a esuat de mai multe ori. Dar sa continui cu incredere in reusita ori de cate ori e nevoie si ai pierdut vreo lupta, necesita mult mai mult decat dorinta si actiune. Perseverenta este cheia.

Victoria este de cele mai multe ori la un pas de locul unde te-ai oprit. Atat de multi oameni renunta prea usor si prea devreme. Nu este imposibil sa fii perseverent si sa-ti gasesti forta interioara sa depasesti orice obstacol si sa continui orice ar fi. De aceea succesul este al celor puternici. Pentru ei nu exista imposibil. Pentru ei exista intotdeauna o cale. Tu esti suficient de puternic pentru a atinge succesul pe care ti-l doresti?

In functie de situatie, pretul succesului poate fi diferit: munca grea, conditii vitrege, program incarcat, disciplina, sau mai multe la un loc. Pentru fiecare om succesul inseamna altceva, iar pretul pentru a-l atinge este unul specific. In sport, de exemplu, este nevoie sa fortezi muschii pana cand fac ce le ceri sau arata cum iti doresti.

Succesul incepe cu un mod de gandire. Fiecare succes are pretul lui. Esti dispus sa platesti pretul succesului tau?

Sursa foto

Prioritizarea. Cum reusesc sa-mi duc la bun sfarsit toate sarcinile

Posted on by

prioritizarea sau cum sa-ti duci la bun sfarsit toate treburile

Am ratat intotdeauna multe lucruri importante pentru ca eram prea ocupata. Ocupata cu a fi ocupata. Sunt si acum, insa am descoperit o arma care ma ajuta sa ma organizez chiar si atunci cand sunt coplesita de treburi. Acum pot sa fac loc in viata mea oricaror activitati care sunt importante pentru mine.

”Cheia este nu a prioritiza ce este in programul tau, ci a-ti programa prioritatile.” (Stephen Covey)

Sunt maniaca in a-mi urmari obiectivele cu seriozitate maxima. Sunt convinsa ca doar muncind zilnic pentru visele mele voi reusi sa le vad implinite. Mereu am facut o prioritate din ele. Insa sunt foarte atenta la detalii si am un mare talent in a complica lucrurile – iar de aici nevoia de simplificare a tuturor aspectelor vietii. In acest fel, distragerile pentru mine sunt mai multe decat pentru altii. Inainte de a descoperi aceasta metoda salvatoare mi se parea ca tot timpul intervine ceva urgent de facut. Cum proiectele mele de viitor sunt cu bataie lunga, mi se parea firesc sa le aman pentru a rezolva treburile urgente. Dar tot timpul se iveau mai multe distrageri si treburi marunte, iar eu aveam tendinta sa rezolv ce e usor si rapid mai intai. Simteam ca pot sa ma concentrez mai bine asupra acelui lucru important dupa ce stiu ca nu mai am alte probleme care asteapta sa fie rezolvate. Insa rareori imi mai ramanea timp pentru proiectele mele. Le amanam mereu. Si asa au trecut ani. Cu cat trecea mai mult timp, cu atat mai frustrata deveneam. Progresele mele erau infime, iar visul meu departe.

Cum reusim oare sa lasam deoparte ce este cel mai important pentru noi? De ce ne lasam furati de mirajul tehnologiilor moderne si nu vedem ca dincolo de avantaje, ele ne acapareaza viata? Eu sunt prima care sustine ca toata tehnologia care ne inconjoara este un dar nepretuit si trebuie s-o folosim. Insa cu moderatie, cu control si in mod programat. Altfel, riscam sa traim mai mult o viata virtuala decat una reala. Si cel mai grav: nu ne va ramane timp si energie pentru cele mai importante proiecte ale noastre. Cum reusesc unii sa rezolve o multime de treburi pe parcursul unei zile, iar altii nici macar doua-trei?

Raspunsul este prioritizarea. Ca sa poti rezolva cat mai multe treburi intr-un anumit interval de timp, trebuie sa te gandesti ce este cel mai important pentru tine. Exista patru tipuri de activitati si este de preferat sa le faci in ordinea urmatoare. Continue reading →