100+ citate despre oportunitati

100+ citate despre oportunitati

Vietile noastre sunt definite de oportunitati. Chiar si de cele pe care le ratam. (F. Scott Fitzgerald)

Cand viata iti da o lamaie, fa din ea o limonada. (Dale Carnegie)

Cauta mereu cai pentru a transforma problemele in oportunitati. (Lao Tse)

Fa ce poti, cu ce ai, acolo unde esti. (Theodore Roosevelt)

Unii oameni merg prin padure si nu gasesc lemne de foc. (Proverb englezesc)

Aranjeaza si imbina orice piese apar in calea ta. (Virginia Woolf)

Nu astepta sa apara conditiile ideale sau oportunitatile ideale, caci ele nu vor veni niciodata. (Janet Erskine Stuart)

Oportunitatea danseaza cu cei care sunt pregatiti pe ringul de dans. (H. Jackson Brown Jr)

Esecul este oportunitatea de a incepe din nou mai inteligent. (Henry Ford)

Fiecare trebuie sa invete sa gandeasca diferit, la o scara mai mare, pentru a se deschide spre posibilitati. (Oprah Winfrey)

Voi studia si ma voi pregati si poate ca sansa va veni. (Abraham Lincoln)

Oportunitatile sunt ca rasaritul: daca astepti prea mult, le pierzi. (William Arthur Ward)

Cand o usa se inchide, alta se deschide. Dar adesea privim prea mult cu regret spre usa care s-a inchis, incat nu o vedem pe cea care tocmai s-a deschis. (Helen Keller) Continue reading

Nu renunta la visul tau

Indiferent ce varsta ai acum, pe masura ce trec anii vei vedea in jurul tau oameni care renunta la visele lor. Nu fi unul dintre ei. In prima tinerete visam frumos, vrem sa cucerim lumea, sa-i aratam de ce suntem capabili si sa ne depasim conditia. Dar viata vine cumva peste noi si ameninta sa ne sufoce visele. Prea des reuseste. Nu te lasa tras in jos de curentii vremurilor in care traiesti. Fiecare etapa are oportunitatile ei, chiar daca nu asa arata planul tau initial.

Fa ce poti cu ce ai acolo unde esti. (Theodore Roosevelt)

Adapteaza-te si fa primii pasi. Nu este drept sa-ti lasi visele sa moara. Ridica-te si continua lupta de unde ai abandonat-o si gandeste-te mereu nu la cat de mult mai ai pana sa-ti atingi visul, ci la cat de mult ai evoluat de la inceput si pana acum. Lasa-te motivat de imaginea omului care vei deveni de-a lungul acestei calatorii. Abordeaza problema diferit, fa-ti un plan mai bun si revizuieste-l oricat de des e nevoie.

In natura nu va supravietui specia cea mai puternica sau cea mai inteligenta, ci cea care se adapteaza mai repede. (Charles Darwin)

Nu renunta la visul tau. Niciodata nu e prea tarziu sa incepi. Meriti sa-ti vezi visul implinit!

Ce este timpul?

ce este timpul

Am putea lua orice carte de filozofie si am afla foarte multe raspunsuri la aceasta intrebare, pentru ca timpul este una din principalele preocupari ale filozofilor din toate timpurile. Dar eu nu vreau sa aflu parerea lor, ci a ta. Intrebarea este: ce e timpul pentru tine? Ce simti cand auzi acest cuvant? Cu ce il asociezi?

Ai un sentiment de liniste, de implinire si de relaxare? Te simti energizat? Sau dimpotriva, simti o mare presiune, deoarece timpul nu iti ajunge niciodata? Cu alte cuvinte, care este relatia ta cu timpul? Iti este prieten sau dusman?

Daca iti e greu sa raspunzi, ai in continuare si alte intrebari ajutatoare, care ar trebui sa scoata la lumina raspunsul la intrebarea principala din titlu.

Ce fac cu timpul meu in fiecare zi?

Il folosesc spre beneficiul meu pe termen lung, sau doar pentru nevoi de moment si distractie?

Timpul se scurge in folosul meu?

Cat de mult timp imi consuma distragerile?

Aloc suficient timp lucrurilor si oamenilor care ma fac cu adevarat fericit?

Am un timp al meu cu mine, in care sa nu fac nimic, doar sa fiu?

In ce masura folosesc timpul pentru a deveni, a trai, a simti – nu doar pentru a dobandi si a realiza?

Ce efect are fiecare ora a zilei asupra vietii mele? As putea nota rezultatul obtinut la sfarsitul fiecarei ore ca fiind un pas inainte spre o viata mai frumoasa?

Sau macar activitatea cu care am ales sa-mi umplu oricare dintre ore imi aduce satisfactie maxima? Contribuie ea la implinirea mea in unul din planurile importante ale vietii: fizic, emotional, social, spiritual?

”Problema este ca tu crezi ca ai timp.” (Buddha)

Implinirea o resimtim si pe moment, dar e la fel de important ce vom simti la batranete: cat de implinita a fost viata noastra. Principalele regrete ale oamenilor pe patul de moarte nu sunt legate de bani, de faptul ca nu au acumulat suficient, ci de familie si de satisfactia personala. Regretele lor sunt ca nu au petrecut suficient timp cu cei dragi, sau ca nu si-au acordat suficient timp pentru ei insisi, pentru a savura viata, a trai clipa, a se bucura de ceea ce au.

Traiesc in prezent, in trecut sau in viitor?

Eu am trait intotdeauna in viitor mai mult decat in prezent, vizualizandu-mi obiectivele atinse si concentrandu-ma mai mult la ce va fi, decat la ce traiesc acum. Mereu sunt evenimente importante din trecut pe care mi le amintesc vag, detalii pe care le-am uitat, pentru ca atunci cand s-au intamplat eu nu eram prezenta suta la suta in viata mea. Ea se derula cu prezenta mea fizica, iar mintea imi era in viitor. Din pacate uit sa ma bucur de viata, de natura, de mine, sa ma relaxez mai mult si mai des, sa ma las cucerita de posibilitatile prezentului in loc sa vanez doar sansele viitorului. Avem o singura viata si timpul e limitat. Trebuie sa-l folosim pentru fericirea noastra.

Traind prea mult in viitor, nu suntem atenti la evenimentele prin care trecem, la oameni si mai ales la oportunitati. Devenim frustrati de faptul ca viata mult dorita nu se arata. In asteptarea unui viitor luminos ratam sansele cele mai mari de a ne construi acel viitor, deoarece nu le vedem. Nu avem timp sa le vedem. Suntem ocupati cu proiectarea viitorului. Ne grabim spre el pentru ca va fi mai bun, dar ratam clipa. Unde oare ne grabim?

Daca in schimb traim mai mult in trecut si ne hranim cu amintiri, la fel nu vedem nimic din acest prezent, ni se pare sters fata de ceea ce era candva, o epoca de glorie apusa, o iubire stinsa, sau oameni si relatii care nu mai sunt. Vreau sa traiesc intr-un timp mort, sau sa-mi dau sansa la viata si la noi posibilitati?

Oamenii care traiesc in prezent sunt cei mai fericiti si mai impliniti. Ei stiu ca traind in prezent pot vindeca trecutul si ca viitorul isi are radacinile in ziua de azi. Mai precis, in ceea ce fac azi cu timpul lor.

Tu in ce moment traiesti? Si in ce masura timpul serveste scopurilor si valorilor tale?

Sursa foto

Care este cel mai mare vis al tau?

dream

Sunt convinsa ca stii exact care este cea mai mare dorinta a ta. Ea iti da energie sa te ridici dimineata din pat si determinare sa-ti indeplinesti treburile. Daca inca nu te-ai gandit, acorda-ti putin timp sa stabilesti care este tinta ta, ce iti doresti cel mai mult de la viata, cum si unde te vezi in viitor.

”Nu renunta niciodata la un vis din cauza timpului necesar pentru a-l indeplini. Timpul va trece oricum.” (Earl Nightingale)

Cei care stiu ce vor sa realizeze in viata, au o directie data de visul lor. Ceilalti plutesc in deriva, lipsiti de motivatie interioara si de vitalitate. Se lasa dusi de val si isi traiesc viata de pe o zi pe alta, reactionand in loc sa actioneze. Ei ar trebui sa-si puna doua intrebari simple. Daca nu-mi urmez visele, cu ce imi umplu viata? Ce e mai important, scuzele sau visele mele?

Este tot ce am de spus despre cei care pana acum nu si-au pus cea mai importanta intrebare: ”Ce vreau sa fac cu viata mea?” Ma voi concentra intotdeauna in special pe nevoile oamenilor care vor sa-si transforme viata din una rea sau buna intr-una extraordinara. Vreau sa vad zilnic oameni care vor sa evolueze. Oameni care pana acum nu stiau ca e posibil sa-si construiasca o viata mult mai buna. Insa stiu ca sansele sunt minime sa determini un om sa se schimbe cat timp el nu vrea asta. Fiecare incepe sa se dezvolte mental, emotional, fizic, financiar abia dupa ce realizeaza singur ca are nevoie de asta, ca isi doreste cu adevarat o schimbare. Si isi va dori una doar atunci cand ”ar trebui” se transforma in ”trebuie”. Atunci cand se intampla ceva socant in viata lui. Sau cand ajunge suficient de frustrat de o anumita situatie. Atunci cand nu mai poate. Cand singurele alternative ramase sunt fie sa suporte toata viata conditii pe care deja le uraste, fie sa schimbe ceva. Abia atunci va vrea sa se transforme.

”Nu te lasa impins de probleme, ci lasa-te condus de visele tale.” (Ralph Waldo Emerson)

De aceea ma adresez celor care au trecut de aceasta faza a derivei. Daca citesti in continuare, inseamna ca stii deja care este cel mai mare vis al tau. Ti-ai stabilit probabil nu doar unul, ci mai multe obiective. Totusi, unul din ele este cel mai important. Apoi ti-ai facut un plan, ai stabilit niste pasi de urmat. Ai alocat si un interval de timp in care vrei sa realizezi acest tel al tau. In continuare ai incercat sa vizualizezi viitorul, asa cum ai vazut in documentarul ”Secretul”. Iti imaginezi cum va fi viata ta dupa ce vei fi ajuns sa-ti indeplinesti visul. Inchizi ochii si te imaginezi bogat sau faimos, cu o cariera de succes, calatorind prin lume, locuind la New York sau Paris, sau in orice ipostaza ce tine de realizarea acestui mare vis al tau. Deocamdata nu s-a intamplat mare lucru in directia obiectivului tau. Insa speri ca ”intr-o zi” sa se intample. Sunt zile sau chiar saptamani in care uiti de vizualizare, dar atunci cand iti amintesti de dorinta ta, te concentrezi foarte tare. Si astepti. Si speri. Cu siguranta ca intr-o zi se va intampla. Trebuie sa se intample.

Daca oamenii nu rad cand aud de visul tau, inseamna ca el nu este suficient de mare. (Robin Sharma)

In cartea si documentarul ”Secretul” au insistat mult asupra imaginatiei si vizualizarii. Ele au rolul lor important in procesul indeplinirii obiectivelor. Transpunandu-te mental in locul si momentul in care s-ar intampla ceea ce iti doresti, iti conditionezi creierul sa te conduca spre acea realitate. Ii comanzi si el va executa. De acum inainte te va ajuta sa iei decizii care sa te apropie de visul tau. Creierul este o masinarie extraordinara care te ajuta orice ii ceri, bun sau rau. Pe el te bazezi. Este adevarat ca uneori ti s-a rezolvat cate o problema parca din senin, iar lucrurile s-au asezat ”de la sine” fara sa-ti explici cum s-a intamplat? Creierul tau are capacitatea sa vada dincolo de realitatea imediata si sa te ghideze spre directia pe care ti-o doresti. Acesta este secretul din spatele ”Secretului”.

Insa in acel documentar nu au evidentiat si modul in care se ating obiectivele in viata. Drumul de parcurs se numeste munca. Cine asteapta si spera fara sa faca nimic concret pentru indeplinirea viselor sale, se va iluziona o viata intreaga. La sfarsitul ei va spune poate: ”Nu am fost printre norocosi”. Ei bine, acei norocosi muncesc. Foarte mult. Dupa ce au ajuns bogati si celebri toata lumea ii intreaba despre cum e sa fii bogat. Insa daca ii intrebi cum au atins succesul si cum a fost drumul pana acolo, vei afla ca a fost plin cu oportunitati, dar si cu esecuri. Ei spun adevarul, insa privit din unghiul lor. Un om simplu, cu un mod de gandire comun intelege ”oportunitati” si ”esecuri”. Pentru el acestea inseamna sa cunosti oamenii potriviti care te favorizeaza, sau sa ai noroc, iar esecurile inseamna ca uneori mai si pierzi sau dai cativa pasi inapoi. Dar omul care si-a atins obiectivul s-a confruntat cu probleme pe care le numeste oportunitati si a avut esecuri pe care le-a depasit de fiecare data. Ce intelegi tu depinde de cum interpretezi problemele-oportunitati si esecurile, de cum citesti printre randuri si cum reusesti sa vezi lucrurile din punctul lor de vedere. Practic, trebuie sa gandesti la scara mare. Sa schimbi perspectiva. Si sa muncesti.

”Nu-ti micsora visele, supradimensioneaza-ti curajul si abilitatile.” (Karen Salmansohn)

Munca poate fi facuta in multe feluri si in multe ritmuri. Omul are un mare talent de a amana si stim cu totii ce inseamna asta. Daca nu ne preseaza nimic, daca nu consideram ca un lucru trebuie facut neaparat, probabil ca nu ne vom grabi. Ori cel mai mare vis al oricui este suficient de mare incat sa necesite mult timp si multa munca. Munca facuta zilnic cu seriozitate, pasiune si dedicare.

”Nu renunta niciodata la ceea ce vrei cu adevarat sa faci. Cine are vise mari e mai puternic decat cel care infaptuieste totul.” (Albert Einstein)

Intrebarea care ramane este: faci zilnic cate ceva care sa te apropie de realizarea visului tau?

Sursa foto: Pinterest

Te inseli cand crezi asta!…

wrong

Daca ti-as spune ca te inseli in privinta multor lucruri de care esti convins, nu m-ai crede. Poate ai accepta ca nu detii adevarul absolut in cateva subiecte sau idei, insa nu ai crede niciodata ca poti sa te inseli pana si in acele aspecte general acceptate ca fiind adevarate. Daca as insista, m-ai expedia in lumea mea filozofica de unde crezi ca am venit cu teoria asta.

Insa nu este o idee filozofica, ci una stiintifica. Dar mai bine ascult-o pe Kathryn Schulz explicand felul in care mintea noastra ne determina sa facem greseli de perceptie si de interpretare a evenimentelor din viata noastra.

Atunci cand ai dreptate, te simti mai intelept. Este unul din motivele pentru care oamenii tind sa mearga pe mana multimii, sa intre in ceea ce numim “turma”. Faptul ca mai multi oameni sunt de aceeasi parere, face ideea sa para adevarata. Multi dintre ei nu o mai verifica si nu o analizeaza, ci iau numarul mare de sustinatori drept garantie a adevarului. Ei considera riscant sa ai idei diferite de ale majoritatii oamenilor, pentru ca ai putea fi catalogat drept ciudat, ai putea fi chiar ridiculizat si marginalizat si ai pierde atentia si validarea societatii ca fiind “normal”.

Faptul de a avea dreptate ne ofera sentimentul de confort. De aceea cautam sa avem dreptate cat mai des posibil, iar atunci cand stim ca nu avem, ne simtim rau, parca ne fuge pamantul de sub picioare, parca nu mai suntem in siguranta si cineva ne-a rapit deodata puterea. Adevarul inseamna putere. Daca nu il detinem, ne simtim vulnerabili, slabi si neimportanti.

“Orice convingere este o inchisoare.” (Friedrich Nietzsche)

Dincolo de parerea societatii, chiar daca doar ne gandim la faptul de a ne insela intr-o privinta, tot rau ne simtim. Nu este vorba numai de recunoasterea valorii noastre de catre alti oameni, ci si de imaginea noastra de sine. Chiar si atunci cand nu ne stie nimeni gandurile si trairile interioare, nu vrem sa acceptam ca ne-am putea insela.

Cum ar fi de exemplu, daca ti s-ar spune deodata ca vecinul acela binevoitor, care iti deschide usa blocului cand vii cu copilul in brate, este un criminal, sau un pedofil? Probabil ca ai intra in panica. Ai putea avea o reactie de rau fizic, o senzatie de voma si dureri de cap. Organismul tau simte sa se apere de ideea noua, ca de o substanta straina sau toxica ce ar ajunge in stomac. Poti face chiar si febra, deoarece creierul fierbe din cauza contradictiei intre ceea ce credea ca este adevarat si ceea ce i se spune acum. Cele doua situatii sunt opuse si pe moment el nu stie cum sa reactioneze. Declanseaza deci, starea de panica.

Orice soc puternic la nivelul ideilor, are ca prima consecinta tendinta de negare. Ne simtim extrem de tulburati. Prima noastra replica va fi cel mai des: “nu este adevarat, nu cred”. Avem nevoie de timp pentru a ne obisnui cu unele conceptii noi. Pur si simplu nu putem accepta ca ne-am inselat. In  prima faza nici macar nu analizam daca ideea noua are fundamente reale, daca sunt argumente in favoarea ei, sau care ar fi ele. Asta se intampla mai tarziu. Uneori este nevoie de zile, saptamani sau luni ca sa intelegem si sa acceptam o situatie sau idee noua.

Este cu atat mai greu sa acceptam unele idei noi, diferite de ale noastre, cu cat credeam mai tare in cele vechi si cu cat acelea sunt acceptate de mai multi oameni. Mintea noastra nu este atat de deschisa incat sa asimileze din cand in cand concepte si idei care ne dau peste cap un intreg sistem de valori, construit poate intr-o viata. Pe scurt, suntem destul de rigizi la nivelul ideilor si al gandirii.

Totusi, de ce nu putem accepta mai usor faptul ca ne-am inselat? De obicei acceptam informatii noi care vin in contradictie cu credintele noastre doar pe baza unor fapte clare care atesta ca sunt reale. Dar sa nu uitam ca realitatea este subiectiva. Fiecare percepe realitatea tot in functie de trecut, de experientele personale si de capacitatea de gandire si de analiza.

Totul porneste de la flexibilitatea in gandire. Dar aceasta este o performanta la care ajungi cu exercitiu si in timp. Trebuie mai intai sa intelegi cat de important este sa accepti idei noi, chiar daca sunt opuse credintelor tale, iar apoi sa incerci sa iti insusesti unele, atunci cand te vei confrunta cu o situatie de acest fel. Cu timpul ajungi sa nu mai ai stari de panica si negare la gandul ca te-ai inselat intr-o privinta.

Am fost invatati ca a gresi este rau. Probabil ca aceasta convingere ne urmareste din copilarie si ma tem ca nu este buna. Daca ii spui copilului tau ca nu are voie sa greseasca, asta il va determina sa te minta atunci cand va sti ca fapta lui atrage critica ta. Frica se instaleaza acolo unde ar trebui construita increderea in sine. Cel mai grav insa, este faptul ca aceeasi convingere ii anihileaza curajul de a incerca lucruri noi, de a experimenta, de a esua si a o lua de la capat. Ori acestea sunt atribute esentiale ale tinerilor. Daca la tinerete nu au curaj sa traiasca si sa se simta liberi, mai tarziu vor deprinde mai greu exercitiul creativitatii.

Ca sa putem fi flexibili, trebuie sa ne gandim la avantajele pe care le avem daca ne dam voie sa gresim. In primul rand, vom elimina mult stres din viata noastra. Stresul de a avea dreptate cu orice pret. Vom fi mult mai relaxati si deschisi la a accepta parerile altora si viziunea lor asupra realitatii. Asta inseamna ca ne vom creste sansele sa percepem realitatea cat mai aproape de adevar, ceea ce aduce cu ea decizii mai bune, deci sanse mai mari de a atinge succesul in orice facem. Faptul de a-ti da voie sa gresesti aduce cu sine situatii noi, oportunitati, oameni si relatii noi. Atunci cand ramanem blocati in ideile noastre vechi, ne traim zilnic viata dupa acelasi tipar. Daca permitem ideilor noi sa intre in viata noastra, ele aduc schimbare. Doar schimbarea poate sa ne transforme viata din ceea ce este in ceea ce vrem sa fie. Aminteste-ti ca daca faci ceea ce ai facut, vei obtine ceea ce ai obtinut si pana acum. Valabil si la nivelul ideilor: daca gandesti cum ai gandit pana acum, vei avea rezultatele pe care le-ai mai avut.

Exista si momente in care este periculos sa gresim si sa ne inselam. Este vorba mai ales despre situatii care ne-ar afecta noua sau altora viata in mod practic, nu doar la nivel de idei. Un exemplu foarte bun ne prezinta Scott Fraser in acest video, legat de declaratiile unor martori oculari intr-un caz de crima. Atunci cand de noi depinde viata sau libertatea cuiva, trebuie sa avem grija sa nu ne inselam si sa percepem realitatea asa cum este.

Pana la urma cum stim care sunt situatiile in care este bine sa ne dam voie sa gresim si care sunt cele in care nu este bine sa gresim? Ei bine, nimeni nu are luxul de a detine aceasta certitudine. Acesta este un subiect in care trebuie sa invatam sa traim in incertitudine si sa ne folosim capacitatea de analiza la momentul in care trebuie sa decidem. Uneori suntem nevoiti sa lasam unele aspecte ale vietii nerezolvate si sa le abordam abia in momentul in care ne confruntam cu ele. Nimeni nu poate sa-ti spuna cum este bine sa faci intr-o situatie sau alta. De aceea trebuie sa ai grija de mintea ta, sa inveti sa gandesti cu propriul creier, pentru ca la nevoie sa te poti baza pe clarviziunea ta.

Nu vreau sa-mi spun nici eu parerea despre acest subiect: cand e mai bine sa avem dreptate, sa fim cat mai aproape de adevar in perceptia realitatii si cand e mai bine sa ne dam voie sa gresim. De ce? Pentru ca s-ar putea sa ma insel.

Ti s-a intamplat vreodata sa afli ca te-ai inselat intr-o situatie in care erai convins ca ai dreptate? Cat de greu ti-a fost sa accepti ca ai gandit gresit? Astept opiniile tale in comentariu mai jos.

Sursa foto: Flickr