Pentru ca poti

De ce sa te multumesti cu putin?

De ce sa traiesti sub potentialul tau ?

De ce sa irosesti chiar si o zi din viata ta, facand alte lucruri decat acelea care sunt importante pentru tine si care te vor duce unde vrei sa ajungi? Nimic din tot ce faci si pare important nu e mai important decat tine.

De ce sa nu-ti cresti standardele chiar acum?

Traieste cu pasiune! Devino cea mai buna versiune a ta. Pentru ca poti.

Ce lipseste din viata mea?

ce lipseste din viata mea

Cu cat imi pun intrebari mai bune, cu atat imi dau sansa sa vin cu raspunsuri tot mai bune. Azi – una din intrebarile esentiale in viata: ce lipseste cu adevarat din viata mea, incat nu este cea pe care mi-o doresc? Ce imi lipseste daca imi umplu viata cu lucruri nocive?

In zilele noastre milioane de oameni stiu ca drogurile le fac rau, dar le consuma. Tutunul, cafeaua in exces, alcoolul, zaharul, stupefiantele – sunt toate droguri – legale sau ilegale – deoarece creeaza dependenta. (Intamplarea face ca in aceasta perioada in societatea noastra doar unele din ele sunt interzise si altele restrictionate, dar in viitor acest lucru s-ar putea schimba.) Suntem generatia cea mai supusa adictiilor din toate de pana acum din istoria omenirii. Privit din afara, pare ilogic sa cauti evadarea in droguri, sa le transformi in pansamente rapide si sa folosesti adictia pentru a scapa de durere, de stres, de oboseala. Insa in realitate, facem asta o viata intreaga.

Dependentele merg si in sfera ocupatiilor adictive si daunatoare: jocuri de noroc, prea mult internet, prea mult privit la televizor, prea multa barfa si sporovaiala. Toate ne ofera o placere temporara. Sunt doar un pansament. Ele sunt o solutie rapida pentru o problema cronica si trateaza efectul, nu si cauza. Cand efectul fizic sau mental a trecut, sau cand apare triggerul din nou, ne repezim la urmatoarea doza. Din nou fericire. Apoi cursa sobolanului reincepe.

Cum am ajuns aici? De ce nu mai stim sa traim simplu si natural, ca in vremuri stravechi? De ce bem un energizant fie ca vrem sa stam treji mult dupa pragul de epuizare, fie ca ne place gustul lui si de ce apelam la toate drogurile acestea?  Pentru ca ne lipseste ceva. In viata noastra lipseste ceva important pe care il inlocuim cu orice ne creeaza placere

Ce ne lipseste? Care este motivul din spatele motivului? Care este adevarata nevoie? La fiecare om vorbim de alte lucruri care ii lipsesc: iubirea, aprecierea, banii, timpul, frumusetea, unele abilitati, succesul, carisma si lista poate continua la nesfarsit.

De ce ii este omului de astazi foame? De iubire si de sens. (Nicolae Steinhardt)

Continue reading

30 de calitati ale unui lider in viziunea lui Tony Robbins

30 de calitati ale unui lider

De la Tony Robbins am invatat enorm in ultimii ani. Profesional vorbind, el este modelul meu numarul unu. E de ajuns sa-l ascult 5 minute ca sa-mi transform starea de spirit intr-una extraordinara si sa-mi ridic energia mentala. In plus, invat cate ceva din fiecare fraza pe care o spune.

Pentru a evalua calitatile de lider, Tony Robbins nu analizeaza persoana – intrucat fiecare om are criterii diferite dupa care ii vede pe altii – ci rezultatele pe care le obtine liderul. Ceea ce este capabil un lider sa faca sau sa obtina cu resurse multe sau putine, indiferent de situatie este cel mai important. Poti fi lider in cadrul propriei afaceri, in calitate de parinte, activand in conducerea unei institutii, a unei tari, ca membru al unei echipe. Indiferent de activitate, ceea ce conteaza sunt rezultatele.

Calitatile unui lider

  1. Liderul are o viziune mai mare decat el insusi si decat momentul actual.
  2. El ii inspira pe oameni prin viziune dublata de pasiunea cu care face orice.
  3. Grija profunda fata de oameni.
  4. Liderul asculta cu adevarat.
  5. Este prezent pentru oamenii cu care lucreaza, nu se gandeste la alte probleme.
  6. Crede cu tarie intr-o cauza.
  7. Simte nevoia de a contribui, de a avea o misiune si de a creste.
  8. Are scopuri nobile si se dedica unor cauze mai mari decat el insusi.
  9. Flexibilitatea si capacitatea de a se schimba si de a se adapta pentru a face fata problemelor.
  10. Isi creste standardele la un nivel mult mai mare decat al altor oameni.
  11. Isi respecta cuvantul dat.
  12. Spune adevarul, iar adevarul are putere si patrunde adanc in sufletele oamenilor. Foloseste adevarul in scopul de a servi.
  13. Nu se concentreaza pe proceduri, ci pe obiective si pe rezultate.
  14. Are certitudine, iar acest lucru ii atrage pe ceilalti, deoarece oamenii au o mare nevoie de certitudine.
  15. Liderul gaseste metode de a indeplini nevoile cele mai mari ale oamenilor, nu doar dorintele lor.
  16. Vede ceea ce altii nu vad. Este profund si vede progresul acolo unde nimeni altcineva nu il vede.
  17. Are constienta de sine si isi dezvolta un tipar de gandire si autoanaliza care ii permite sa se vada din exterior – daca este puternic sau slab – astfel incat poate conduce mai eficient.
  18. Invata constant, studiaza, patrunde in profunzimea lucrurilor, nu sta la suprafata si de aceea intelege fenomenele mai bine decat ceilalti oameni.
  19. Liderul conduce cu scopul de a servi, nu cu acela de a castiga ceva in schimb – bani sau atentie, pentru ca acestea vin in plan secundar, ca o consecinta a muncii.
  20. Traieste dupa principiile pe care le promoveaza.
  21. Este congruent (ceea ce gandeste este la fel cu ceea ce spune si cu ceea ce face).
  22. Pentru el esecul nu este o optiune.
  23. Imbratiseaza esecul, dar nu este niciodata un ratat pentru ca invata din esecuri.
  24. Liderul isi castiga abilitatea de a conduce, nu o dobandeste prin pozitia profesionala. Cel care este lider prin pozitia lui, de obicei nu este adevaratul lider.
  25. Liderii nu sunt manageri. Managerii ii determina pe subalterni sa faca unele lucruri cat timp ei sunt prezenti. Liderii ii determina pe oameni sa-si stabileasca propriile standarde dupa care sa traiasca chiar si atunci cand liderul nu este prezent.
  26. Liderul are o energie si o putere care vin de la cauzele in care crede. De aceea frica si slabiciunea nu il blocheaza, chiar daca le simte si el.
  27. Liiderul are puterea sa atraga si sa conduca.
  28. Cand este dedicat unei cauze in care crede, face ceea ce trebuie facut, indiferent daca altor oameni le place asta sau nu.
  29. Liderul ii ajuta pe oameni sa creasca, nu ii doboara.
  30. Liderul inspira. Este initiator si deschizator de drumuri.

Cum se invata leadership-ul si cum se dobandesc calitatile de lider

Nu te nasti lider. Leadership-ul se dezvolta intr-un om atunci cand acesta gaseste o cauza mai mare decat el in care crede si careia i se dedica. Leadership-ul se invata, insa esenta lui se traieste.

Cel mai bun training de leadership nu ti-l ofera o carte sau un curs, ci a sta cat mai mult in preajma unui adevarat lider, mai ales in vremuri grele, si a invata de la el. A fi parte a intregului proces. Cand petreci timp in apropierea unui lider te simti inspirat. Calitatile lui le avem cu totii in noi si cand le vedem la altii care le traiesc pe deplin, o parte din noi se trezeste, cel putin pentru o vreme.

Autoritatea de lider se poate obtine in 3 feluri: prin instituirea fricii (dictatorii), prin recompense (cumpararea pozitiei), sau prin stimularea oamenilor in a descoperi cauze in care sa creada si care sa le serveasca drept motivatie.

”Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi in lume.” (Mahatma Gandhi)

Robin Sharma este de parere ca fiecare om poate sa fie lider in domeniul lui de activitate, indiferent cu ce se ocupa si ca a fi lider nu tine de o functie, ci de o atitudine exemplara. Cum ar fi daca cei care ne conduc la orice nivel ar fi adevarati lideri? Si ce s-ar intampla cu nivelul de performanta general daca ne-am comporta si am munci cu totii ca niste lideri?

Totul poate sa inceapa cu mine si cu tine.

Sursa foto

Daca nu ar exista riscul sa esuezi si teama ca esti judecat de oameni, ce ai face in acest moment cu viata ta?

 

teama de esec si de judecata oamenilor

Cand iti pui aceasta intrebare, imagineaza-ti cum ar fi viata ta daca ai face acel lucru pe care ti-l doresti. Transpune-te in noua realitate. Cum te-ai simti? Cat de fericit ai fi? Ce atitudine ai avea? Cum ar fi sa poti ignora riscul sa esuezi si teama ca esti judecat de altii?

Fiecare om are cate o dorinta puternica blocata de ceea ce crede a fi obstacole. Oamenii ar face lucruri extraordinare cu viata lor daca nu ar avea temeri. Tu poate ca ai invita in oras fata pe care o placi. Poate ai renunta la jobul ce nu iti place, pentru a-ti urma visul si a face ceea ce te pasioneaza. Ori poate ca ai incepe proiectul pe care il amani de mult timp. Sau te-ai muta impreuna cu iubitul tau homosexual, scapand o data pentru totdeauna de povara ce-ti apasa sufletul. Sau ai dedica urmatorul an din viata ta explorarii lumii, plecand intr-o calatorie lunga cu bicicleta.

Grija de a te feri de esecuri si de judecata oamenilor are la baza frica. Iar cea mai buna cale de a scapa de frica este s-o infrunti, sa treci prin situatia de care iti e teama. Dincolo de ea iti vei gasi curajul, increderea in tine si puterea.

”Nu exista esec, cu exceptia faptului de a nu mai incerca o data.” (Elbert Hubbard)

Fricile se depasesc mental. Frica de esec este dobandita, nu te-ai nascut cu ea. Cand erai copil faceai orice iti trecea prin minte, deoarece nu aveai notiunea de pericol. Insa odata cu explicarea pericolelor de care trebuie sa te feresti, ti s-a spus si ca nu este bine sa gresesti, pentru ca vei avea de suferit. Elimina acum aceasta idee limitativa si incepe sa-ti dai voie sa gresesti. Incet, vei vedea cum esecul va deveni prietenul tau, deoarece din el inveti adevaratele lectii in viata. Exerseaza asta la inceput in situatii simple, cu riscuri si pericole minime. Treptat, nu-ti va mai fi frica de esec si vei avea tot mai mult curaj si determinare s-o iei de la capat ori de cate ori ar fi nevoie.

Frica de parerile altora nu este vina ta. Ea ti-a fost plantata adanc in creier de catre familie si societate. Insa poti scapa de ea. Ceilalti oameni te analizeaza si te judeca in functie de experietele lor de viata, nu in functie de circumstantele din viata ta. Ei de obicei te privesc dintr-un singur unghi: al lor. Putini sunt cei care incearca sa vada lucrurile din punctul tau de vedere inainte de a-ti pune o eticheta. Oamenii te vor judeca oricum. Nu-ti trai viata impresionandu-i pe ei, ci impresionandu-te pe tine.

”Daca incerci mereu sa fii normal, nu vei sti niciodata cat de extraordinar ai putea fi.” (Maya Angelou)

Gandeste-te ca toata lumea se poate insela, chiar si tu sau cei care te judeca. Adevarul absolut nu exista. Realitatea are o multime de nuante si fiecare vedem una diferita. Daca ei se pot insela in ceea ce cred despre tine, merita sa-ti irosesti sansa, dorintele si viata de teama ca te vor judeca? Poti sa te linistesti si sa nu-ti mai faci griji pentru ce ar putea spune ceilalti oameni despre tine. Repet: menirea ta in viata nu este sa faci pe plac cuiva, ci sa traiesti asa cum simti.

”In momentul in care simti ca trebuie sa-i demonstrezi cuiva valoarea ta, este timpul sa pleci mai departe si sa-l lasi in urma.” (Alysia Harris)

Pe de alta parte, vulnerabilitatea ar putea sa te sperie. Invata sa ti-o asumi, sau chiar s-o afisezi, iar viata ta va fi mult mai linistita. Intelegand ca vulnerabilitatea iti da putere, vei fi tu insuti in orice situatie. Aceasta este calea spre a-ti asculta inima si a trai implinit. Imperfectiunea este frumoasa. Iar autenticitatea eliberata de inhibitii te duce acolo unde iti doresti.

Trebuie doar sa-ti asumi faptul ca esti asa cum esti in ciuda parerilor altora. Viata este prea scurta si frumoasa ca sa nu faci ceea ce-ti place si sa nu traiesti asa cum simti. Daca nu acum, atunci cand?

Daca au trecut luni sau ani de cand iti doresti ceva, ce sanse sunt sa nu mai treaca alti ani pana sa realizezi acel lucru? Facand ce ai facut pana acum, vei obtine ceea ce ai obtinut si pana acum. Ca sa se intample ceva nou si ca viata ta sa se schimbe, trebuie sa faci ceva diferit.

Fiecare se considera fericit atunci cand are ceea ce isi doreste cel mai mult. Unii oameni au in aparenta totul, mai putin acel ceva pe care si-l doresc mult. Ei se vor declara nefericiti. Tu ce iti doresti cel mai mult de la viata?

”Exista un singur succes: sa fii capabil sa-ti traiesti viata in modul in care vrei tu.” (Cristopher Morley)

Implinirea ta depinde de tine, nu de soarta, nu de noroc si nici de circumstante. Cu totii am putea esua, dar unii aleg sa isi urmeze visele invatand din greseli. Cu totii traim inconjurati de oameni care ne judeca, insa unii aleg sa nu-i asculte. Tu iti traiesti viata cum vrei, sau cum cred altii ca e bine? Daca nu ar exista riscul sa esuezi si teama ca esti judecat, ce ai face cu viata ta?

Foto: Pinterest

Vulnerabilitatea, slabiciune sau putere?

vulnerabilitatea - slabiciune sau putere

Am fost invatati ca vulnerabilitatea inseamna slabiciune. Ca este mai bine sa nu o arati oamenilor, ca iti poate afecta imaginea, ca trebuie sa lupti impotriva ei si s-o reprimi. Tu trebuie sa fii puternic. Dar vulnerabilitatea nu inseamna oare putere? Nu iti trebuie curaj sa iesi in lume si sa te expui? Curaj sa lasi jos masca perfectiunii si sa fii natural?

Cand vedem un spectacol din orice domeniu al artei, ne dorim sa fim purtati intr-o poveste. Vrem sa vedem si sa simtim emotie. Sa ne putem regasi in acea poveste sau in starea personajului. Cu cat este mai vulnerabila situatia lui, cu atat mai tare ne emotioneaza. De ce oare? Pentru ca simtim nevoia sa ni se confirme ca nu suntem singurii vulnerabili. Ca ceea ce traim si simtim zilnic este normal.

Brene Brown a studiat timp de mai multi ani vulnerabilitatea si rusinea. A aflat ca vulnerabilitatea este la baza rusinii si fricii, a luptei noastre pentru merit. Insa ea este si cea care da nastere bucuriei, creativitatii, apartenentei si iubirii. In momentul in care si-a dat seama de aceste lucruri, i-a fost clar ca nu se poate trai fara a-ti asuma vulnerabilitatea.

Urmareste-i discursul profund despre vulnerabilitate. Continue reading

Limbajul nonverbal: secretul din spatele emotiilor

limbajul corpului

Autocontrolul si stapanirea secretelor limbajului non-verbal sunt esentiale. Ele sunt trasaturi care ne diferentiaza in concurenta pentru diverse pozitii sociale sau profesionale. In acelasi timp ne ajuta sa avem relatii sociale de calitate prin faptul ca ne ofera o perceptie mai buna a oamenilor. Nu este suficient sa sti sa vorbesti, sa te exprimi coerent in scris, sau sa ai carisma. A fi un bun comunicator implica sa fii un maestru al gesturilor.

Cea mai elaborata carte de vizita a unui om este limbajul sau corporal. Nici macar cuvintele nu ne descriu mai bine personalitatea decat gesturile, postura si atitudinea noastra. Ele sunt cel mai greu de controlat, insa nu imposibil. Cu exercitiu, poti ajunge sa-i pacalesti chiar si pe unii psihologi.

Atitudinea salveaza de multe ori aparente, lipsa de talent si de calitati, sau mascheaza emotii. Te poate ajuta chiar sa-ti cresti increderea in tine si sa devii popular. In anumite circumstante, asociata cu cuvintele potrivite, ea cucereste orice femeie. Unii ar spune ca atitudinea este totul.

Oamenii devin tot mai constienti de faptul ca limbajul non-verbal este o arma si daca invata s-o foloseasca, ii pot influenta pe cei din jur in deciziile pe care le iau. Pot atrage simpatie, favoruri, atentie.

Amy Cuddy ne spune o poveste emotionanta despre puterea vointei, atitudine si folosirea limbajului corporal pentru a obtine in viata ceea ce ar putea parea imposibil. Este un discurs care ar trebui vazut de toata lumea.

Pe langa faptul ca gesturile si mimica noastra ii pot influenta pe cei din jur, ceea ce este cu adevarat fascinant e faptul ca ele ne influenteaza si propriile emotii. Creierul reactioneaza la limbajul corporal si sintetizeaza emotiile si starile sufletesti corespunzatoare. Intr-un interval de timp scurt poti obtine singur orice stare emotionala doresti, buna sau rea, doar controlandu-ti mimica si gesturile.

Vestea si mai buna este faptul ca aceste gesturi au efect asupra creierului chiar si atunci cand ne prefacem si ne impunem anumite comportamente. Creierul nu face diferenta intre un comportament natural si unul impus. El stie doar ca atunci cand zambim, inseamna ca suntem fericiti. Daca muschii fetei schiteaza un zambet, creierul intelege ca esti fericit si declanseaza o stare de bine. In acest fel putem sa ne inducem orice emotie vrem, oricand. In cateva minute.

Miscarile corpului si gesturile ne influenteaza creierul, iar el la randul lui declanseaza reactii chimice care au ca efect secretia de hormoni ai fericirii, atasamentului, stresului si asa mai departe. Daca suntem capabili sa ne controlam gesturile, iar prin ele emotiile, inseamna ca suntem capabili de orice. Este unul din aspectele care ne permit sa spunem ca puterea este in intregime in noi.

Se pare ca in timp putem sa transformam un comportament impus in obicei. Putem obtine acelasi efect de fiecare data cand avem o anumita mimica si gestica. Dupa o perioada vom simti in mod natural sa avem acel comportament sau acele gesturi.

Am spus si cu alta ocazie ca suntem mai relaxati si mai creativi atunci cand ne comportam natural, deoarece ne simtim in largul nostru. Pe de alta parte spun acum ca este bine sa ne controlam comportamentul. Insa nu sugerez ca ar trebui sa ne controlam continuu de acum inainte. Imi mentin indemnul la naturalete in gandire si in comportament. Ceea ce vreau sa spun este ca trebuie sa fim atenti la gesturile noastre si sa le corectam acolo unde ele nu se aliniaza imaginii pe care ne dorim s-o avem in lume. Sa modificam doar acele gesturi ce nu ne reprezinta, ori demasca un gand sau o emotie care nu vrem sa fie vizibila.

De exemplu, daca ai obiceiul sa nu privesti in ochi omul cu care vorbesti, probabil ca vrei sa corectezi asta. Vei dori sa te obisnuiesti ca de acum inainte sa privesti in ochi pe toata lumea. Se crede in general ca sunt nesinceri si au ceva de ascuns cei care nu isi privesc in ochi partenerul de discutie. Insa tu sti ca in cazul tau asta este rareori adevarat, poate doar cu cateva persoane pe care nu le agreezi. In rest, daca te gandesti bine, cand se intampla sa nu privesti omul in ochi este pentru ca te intimideaza atitudinea sau autoritatea lui, ori pentru ca nu esti dispus sa ai acea conversatie in acel moment. Ti se pare nedrept ca cineva sa creada despre tine ca minti sau ca spui altceva decat ce simti. Despre acest gen de gesturi  vorbesc. Ele trebuie controlate si corectate.

Este si pledoaria lui Amy Cuddy, care ne convinge ca daca la inceput iti impui sa ai un anume comportament, cu timpul el devine obisnuinta si vei simti in mod natural sa te comporti in acel fel. Chiar daca la inceput pacalesti, dupa o vreme vei ajunge sa si simti ceea ce exprimi prin gesturi. Cel mai important este ca treptat sa te transformi in cel care iti doresti sa devii.

Asa cum ne ajuta sa ne controlam emotiile, limbajul corporal poate fi folosit si pentru a manipula si induce in eroare unele persoane. Daca stapanesti anumite gesturi, ai putea influenta oamenii sa creada unele lucruri despre tine. Totul este insa pentru un moment. Daca te prefaci, dar alte aspecte ale comportamentului tau spun contrariul, vei fi descoperit. Foloseste-ti cunostintele despre limbajul corporal mai degraba pentru a te feri de manipularea altora, a o recunoaste sau a te descurca mai bine atunci cand esti evaluat, cum ar fi la un interviu, de exemplu. Acolo vei vrea sa pari sincer, puternic si un adevarat profesionist. Este un eveniment important si merita sa acorzi cateva minute din timpul dinaintea plecarii la interviu pentru a te pregati. Adopta o pozitie, o atitudine si gesturi de invingator pentru a ti le imprima in creier si a te simti puternic si stapan pe tine in timpul interviului.

Puterea este in mintea si in gesturile noastre. Ea este legata de doi hormoni: testosteron – hormonul dominantei si cortizol – hormonul stresului. Gesturile ce tin de manifestarea puterii pot influenta secretarea in organism a celor doi hormoni. Daca vrei sa pari si sa te simti puternic, vei avea gesturi largi si ample. In acest fel iti vei determina creierul sa comande secretia de testosteron. Dar in situatii practice trebuie nu doar sa fii puternic, ci si sa faci fata stresului. Astfel, vei avea nevoie ca in plus sa-ti scada nivelul de cortizol. In acest scop te ajuta atat adoptarea gesturilor care denota putere, cat si schimbarea de rol sau imaginarea unei schimbari de rol. Iti imaginezi ca esti un lider, ca ai o functie de conducere, de exemplu, si te transpui mental in locul lui. Schimbarea de rol induce o atitudine dominanta, ceea ce ajuta la cresterea secretiei de testosteron si la scaderea celei de cortizol. Creierul nu face diferenta intre imaginatie si realitate si va percepe totul ca fiind real. Te va face sa te simti puternic si capabil sa faci fata sarcinilor acelei pozitii de conducere prin faptul ca va determina secretarea de mai mult testosteron si mai putin cortizol decat in mod normal. Totul este atat de simplu.

”Nu te preface pana cand reusesti, ci pana cand devii asa cum vrei sa fii. Mici modificari pot duce la schimbari majore.” – Amy Cuddy

Orice atitudine se invata, pana si puterea.

Esti de acord cu mine?

Sursa foto: Pinterest

Te inseli cand crezi asta!…

wrong

Daca ti-as spune ca te inseli in privinta multor lucruri de care esti convins, nu m-ai crede. Poate ai accepta ca nu detii adevarul absolut in cateva subiecte sau idei, insa nu ai crede niciodata ca poti sa te inseli pana si in acele aspecte general acceptate ca fiind adevarate. Daca as insista, m-ai expedia in lumea mea filozofica de unde crezi ca am venit cu teoria asta.

Insa nu este o idee filozofica, ci una stiintifica. Dar mai bine ascult-o pe Kathryn Schulz explicand felul in care mintea noastra ne determina sa facem greseli de perceptie si de interpretare a evenimentelor din viata noastra.

Atunci cand ai dreptate, te simti mai intelept. Este unul din motivele pentru care oamenii tind sa mearga pe mana multimii, sa intre in ceea ce numim “turma”. Faptul ca mai multi oameni sunt de aceeasi parere, face ideea sa para adevarata. Multi dintre ei nu o mai verifica si nu o analizeaza, ci iau numarul mare de sustinatori drept garantie a adevarului. Ei considera riscant sa ai idei diferite de ale majoritatii oamenilor, pentru ca ai putea fi catalogat drept ciudat, ai putea fi chiar ridiculizat si marginalizat si ai pierde atentia si validarea societatii ca fiind “normal”.

Faptul de a avea dreptate ne ofera sentimentul de confort. De aceea cautam sa avem dreptate cat mai des posibil, iar atunci cand stim ca nu avem, ne simtim rau, parca ne fuge pamantul de sub picioare, parca nu mai suntem in siguranta si cineva ne-a rapit deodata puterea. Adevarul inseamna putere. Daca nu il detinem, ne simtim vulnerabili, slabi si neimportanti.

“Orice convingere este o inchisoare.” (Friedrich Nietzsche)

Dincolo de parerea societatii, chiar daca doar ne gandim la faptul de a ne insela intr-o privinta, tot rau ne simtim. Nu este vorba numai de recunoasterea valorii noastre de catre alti oameni, ci si de imaginea noastra de sine. Chiar si atunci cand nu ne stie nimeni gandurile si trairile interioare, nu vrem sa acceptam ca ne-am putea insela.

Cum ar fi de exemplu, daca ti s-ar spune deodata ca vecinul acela binevoitor, care iti deschide usa blocului cand vii cu copilul in brate, este un criminal, sau un pedofil? Probabil ca ai intra in panica. Ai putea avea o reactie de rau fizic, o senzatie de voma si dureri de cap. Organismul tau simte sa se apere de ideea noua, ca de o substanta straina sau toxica ce ar ajunge in stomac. Poti face chiar si febra, deoarece creierul fierbe din cauza contradictiei intre ceea ce credea ca este adevarat si ceea ce i se spune acum. Cele doua situatii sunt opuse si pe moment el nu stie cum sa reactioneze. Declanseaza deci, starea de panica.

Orice soc puternic la nivelul ideilor, are ca prima consecinta tendinta de negare. Ne simtim extrem de tulburati. Prima noastra replica va fi cel mai des: “nu este adevarat, nu cred”. Avem nevoie de timp pentru a ne obisnui cu unele conceptii noi. Pur si simplu nu putem accepta ca ne-am inselat. In  prima faza nici macar nu analizam daca ideea noua are fundamente reale, daca sunt argumente in favoarea ei, sau care ar fi ele. Asta se intampla mai tarziu. Uneori este nevoie de zile, saptamani sau luni ca sa intelegem si sa acceptam o situatie sau idee noua.

Este cu atat mai greu sa acceptam unele idei noi, diferite de ale noastre, cu cat credeam mai tare in cele vechi si cu cat acelea sunt acceptate de mai multi oameni. Mintea noastra nu este atat de deschisa incat sa asimileze din cand in cand concepte si idei care ne dau peste cap un intreg sistem de valori, construit poate intr-o viata. Pe scurt, suntem destul de rigizi la nivelul ideilor si al gandirii.

Totusi, de ce nu putem accepta mai usor faptul ca ne-am inselat? De obicei acceptam informatii noi care vin in contradictie cu credintele noastre doar pe baza unor fapte clare care atesta ca sunt reale. Dar sa nu uitam ca realitatea este subiectiva. Fiecare percepe realitatea tot in functie de trecut, de experientele personale si de capacitatea de gandire si de analiza.

Totul porneste de la flexibilitatea in gandire. Dar aceasta este o performanta la care ajungi cu exercitiu si in timp. Trebuie mai intai sa intelegi cat de important este sa accepti idei noi, chiar daca sunt opuse credintelor tale, iar apoi sa incerci sa iti insusesti unele, atunci cand te vei confrunta cu o situatie de acest fel. Cu timpul ajungi sa nu mai ai stari de panica si negare la gandul ca te-ai inselat intr-o privinta.

Am fost invatati ca a gresi este rau. Probabil ca aceasta convingere ne urmareste din copilarie si ma tem ca nu este buna. Daca ii spui copilului tau ca nu are voie sa greseasca, asta il va determina sa te minta atunci cand va sti ca fapta lui atrage critica ta. Frica se instaleaza acolo unde ar trebui construita increderea in sine. Cel mai grav insa, este faptul ca aceeasi convingere ii anihileaza curajul de a incerca lucruri noi, de a experimenta, de a esua si a o lua de la capat. Ori acestea sunt atribute esentiale ale tinerilor. Daca la tinerete nu au curaj sa traiasca si sa se simta liberi, mai tarziu vor deprinde mai greu exercitiul creativitatii.

Ca sa putem fi flexibili, trebuie sa ne gandim la avantajele pe care le avem daca ne dam voie sa gresim. In primul rand, vom elimina mult stres din viata noastra. Stresul de a avea dreptate cu orice pret. Vom fi mult mai relaxati si deschisi la a accepta parerile altora si viziunea lor asupra realitatii. Asta inseamna ca ne vom creste sansele sa percepem realitatea cat mai aproape de adevar, ceea ce aduce cu ea decizii mai bune, deci sanse mai mari de a atinge succesul in orice facem. Faptul de a-ti da voie sa gresesti aduce cu sine situatii noi, oportunitati, oameni si relatii noi. Atunci cand ramanem blocati in ideile noastre vechi, ne traim zilnic viata dupa acelasi tipar. Daca permitem ideilor noi sa intre in viata noastra, ele aduc schimbare. Doar schimbarea poate sa ne transforme viata din ceea ce este in ceea ce vrem sa fie. Aminteste-ti ca daca faci ceea ce ai facut, vei obtine ceea ce ai obtinut si pana acum. Valabil si la nivelul ideilor: daca gandesti cum ai gandit pana acum, vei avea rezultatele pe care le-ai mai avut.

Exista si momente in care este periculos sa gresim si sa ne inselam. Este vorba mai ales despre situatii care ne-ar afecta noua sau altora viata in mod practic, nu doar la nivel de idei. Un exemplu foarte bun ne prezinta Scott Fraser in acest video, legat de declaratiile unor martori oculari intr-un caz de crima. Atunci cand de noi depinde viata sau libertatea cuiva, trebuie sa avem grija sa nu ne inselam si sa percepem realitatea asa cum este.

Pana la urma cum stim care sunt situatiile in care este bine sa ne dam voie sa gresim si care sunt cele in care nu este bine sa gresim? Ei bine, nimeni nu are luxul de a detine aceasta certitudine. Acesta este un subiect in care trebuie sa invatam sa traim in incertitudine si sa ne folosim capacitatea de analiza la momentul in care trebuie sa decidem. Uneori suntem nevoiti sa lasam unele aspecte ale vietii nerezolvate si sa le abordam abia in momentul in care ne confruntam cu ele. Nimeni nu poate sa-ti spuna cum este bine sa faci intr-o situatie sau alta. De aceea trebuie sa ai grija de mintea ta, sa inveti sa gandesti cu propriul creier, pentru ca la nevoie sa te poti baza pe clarviziunea ta.

Nu vreau sa-mi spun nici eu parerea despre acest subiect: cand e mai bine sa avem dreptate, sa fim cat mai aproape de adevar in perceptia realitatii si cand e mai bine sa ne dam voie sa gresim. De ce? Pentru ca s-ar putea sa ma insel.

Ti s-a intamplat vreodata sa afli ca te-ai inselat intr-o situatie in care erai convins ca ai dreptate? Cat de greu ti-a fost sa accepti ca ai gandit gresit? Astept opiniile tale in comentariu mai jos.

Sursa foto: Flickr