Cum ne afecteaza viata centrarea pe munca

Cum ne afecteaza viata centrarea pe munca

Da, sunt inca centrata pe munca la modul nesanatos. Pana acum ceva vreme as fi replicat la fel ca tine: „Si ce e rau in asta?” Este rau atunci cand munca te epuizeaza, cand muncesti doar ca sa fii ocupat, cand rezultatele nu sunt pe masura efortului, cand pornirea este una bolnavicioasa si vine de la preconceptii ca acestea: „Daca nu muncesti din greu nu poti dobandi nimic in viata”, „Urmeaza drumul drept” (al cui?), „Scurtaturile se infunda la un moment dat” (iti pot aduce argumente in sens opus).

Daca crezi ca am ajuns sa urasc munca, citeste materialul pe care l-am scris anul trecut Despre munca si vei vedea ca dimpotriva, ridic munca la nivel de virtute. Privind retrospectiv acel material observ tendinta mea inca nedescoperita pe atunci de a venera munca si pe cei care muncesc din greu.

Cand am citit cartea “Eficienta in sapte trepte sau un abecedar al intelepciunii” (“The Seven Habits Of Highly Effective People”) a lui Stephen Covey, mi-am dat seama cu tristete ca sunt workaholica si nu am stiut asta pana acum un an. Mi-am dat seama ca radacina este educatia primita in familie si modelele prea pozitive pe care le-am copiat prea fidel. Inca din copilarie am imitat comportamentul parintilor, in special al mamei, fara sa observ discrepanta dintre cantitatea de munca si rezultate. Singurele momente de luciditate erau cele in care tinerii de varsta mea se distrau, iar eu munceam. Dar nu dura mult; stiam ca m-as simti mai rau daca nu as proceda ca modelul din mintea mea. Cand am realizat aceste lucruri, ma imaginam la o intalnire a workaholicilor anonimi: „Buna, sunt Alina si sunt workaholica…” Stiu ca va dura o vreme dezintoxicarea dar sunt pregatita sa trec prin ea si sa nu ma mai intorc la vechiul stil de viata.

Nu voi dezvolta, dar la 35 pot spune ca centrarea pe munca si faptul ca am urmat tendinta din familie de a munci exagerat de mult mi-a facut mult mai mult rau decat bine. Era doar o chestiune de timp pana sa descopar ca se poate trai infinit mai bine muncind inteligent si eficient, decat muncind mult. De aici atractia pentru oameni ca Tim Ferriss si pentru concepte ca simplificarea vietii sau minimalism.

Pentru cei care nu cunosc termenul, dictionarul spune ca workaholicul este omul care are o nevoie compulsiva de a munci, o persoana obsedata de munca, un individ preocupat excesiv de activitatea sa profesionala. In cazul meu si al multora merge pana la a nu-ti acorda ragaz sa te odihnesti si la a-ti taia din orele de somn ca sa muncesti. Continue reading