Ce activitati provoaca stres zilnic

Inca din cele mai vechi timpuri, stresul a fost prezent in viata oamenilor. Azi conditiile de viata sunt mult mai confortabile, in schimb presiunea sociala este extrem de puternica. Obtinerea performantelor, obligatia de a reusi la fel de bine in familie ca si la locul de munca, ritmul alert de viata, izolarea, excesul de informatii, toate duc la diferite forme de stres.

Ce este totusi stresul? Care sunt cauzele si consecintele lui? Cum sa-i faci fata? Iata doar cateva intrebari care il preocupa pe fiecare al doilea om. Drept raspuns, specialistii in domeniul psihologiei si sociologiei au venit cu o definitie simpla, dar accesibila pentru toate persoanele, indiferent de statut. Asadar, stresul este o reactie normala a organismului la anumite evenimente sau presiuni exterioare, care actioneaza in vederea dereglarii echilibrului psihofiziologic al corpului uman.

Specialistii clasifica sursele potentiale de stres in 4 clase principale:

  • evenimente din viata,
  • mediul inconjurator,
  • relatiile cu alte persoane,
  • gandurile si perceptiile noastre.

In acest articol sunt elucidate 5 surse de stres cotidian, care reprezinta unele dintre cele mai mari probleme ale societatii de azi.

Alimentatia dezechilibrata Continue reading

Si ce daca

DeathtoStock_NotStock10

Nu sunt niciodata suficient de bun. Oricat ma straduiesc, nu ajung la performanta de care stiu ca sunt capabil. Uneori toate imi ies pe dos.  Seful imi spune ca mai am de muncit pana sa ajung intre cei buni. Familia imi spune ca suntem modesti si nu putem aspira la o viata mai buna. Nu am reusit sa fac o impresie buna. Nu am terminat la timp proiectul acela. Nu pot fi cel mai bun in domeniul asta. Imi lipseste curajul sa ma arunc in lupta. Nu am talent de organizator. Niciodata nu-mi ajung banii. Nu cred ca pot sa fac tot ce ar trebui sa fac azi. X nu ma place deloc. Sunt homosexual, deci trebuie sa traiesc in umbra. Copilul meu e homosexual. Copiii nu ma mai cauta. Nu ma inteleg cu colegul Y. Iar afara ploua.

Vinovatia nu rezolva problema, ci aduce atat de mult stres, incat iti incetoseaza gandirea si te blocheaza si mai mult. Dar cel mai rau, iti scade increderea in tine.

Lucrurile au doar semnificatia pe care le-o dam noi. Putem alege sa credem ca totul e pierdut si ireversibil, sau putem alege sa credem ca viata e frumoasa oricum si ca exista mereu si alte optiuni. Perspectiva pe care o alegem schimba totul. 

Si ce daca Y are o parere proasta despre mine? Este doar parerea lui subiectiva. Ceea ce conteaza este parerea mea despre mine. Judecata lui este problema lui.

Si ce daca nu pot fi cel mai bun in domeniul asta? Pot fi cel mai bun in altul.

Si ce daca nu mi-a iesit cea mai buna mancare azi? Maine ma voi stradui mai mult si va iesi mai buna.

Si ce daca nu sunt bun organizator? Sunt in schimb atent la detalii si pot colabora cu un bun organizator.

Si ce daca nu-mi ajung banii? Banii nu sunt totul si nu ma impiedica sa fiu fericit. Este o provocare sa vad cu cat de putini bani ma descurc si pe ce lucruri neesentiale cheltuiesc. Viata este mult mai mult decat bani. Continue reading

Stresul nu rezolva problemele

stress

Daca ma stresez, nu rezolv problema, ba o agravez si mai mult; stagnez intr-o stare de anxietate si frica, blocat, incapabil sa gasesc solutii. Daca imi pastrez prezenta de spirit si ma relaxez putin, pot sa rezolv problema mai rapid si cu efecte mai putin grave.

Orice problema se rezolva intr-un fel sau altul si trece, dar urmele stresului raman pe fata mea si in sufletul meu.

Lumea va merge inainte fie ca ma stresez, fie ca nu. Pamantul se invarte in continuare, anotimpurile se succed, natura isi urmeaza cursul, iar dupa ploaie iese inevitabil soarele. Nici o usa nu se inchide fara sa se deschida o fereastra, sau invers.

De ce as alege sa ma concentrez pe ce a mers prost, cand pot sa gasesc o cale noua de a face lucrurile sa mearga mai bine decat inainte?

Respira profund, relaxeaza-te si fa ce trebuie facut.

Stresul nu rezolva probleme. Calmul si judecata clara, da.

Sursa foto

Descoperiri uimitoare despre stres, dezvaluite de ultimele studii

stres

Foarte multa vreme s-a crezut ca stresul este rau, ca ne afecteaza in multe feluri, ca poate provoca o multime de boli si ca ne scurteaza viata. Dar studii recente au scos la lumina o alta realitate. Lucrurile nu stau asa cum am crezut cu totii, si se pare ca lumea medicala s-a inselat in ultimii ani. Am un mare respect pentru medicii sau specialistii care au curajul si profesionalismul sa admita ca s-au inselat ei si o intreaga comunitate medicala, atunci cand noi cercetari dovedesc acest lucru.

Kelly McGonigal este un psiholog care studiaza de mai bine de zece ani stresul si are puterea sa recunoasca public faptul ca a gresit in toti acesti ani. Ea vine sa ne explice cum stau lucrurile cu stresul si cum putem aplica noile descoperiri in viata noastra imediat, pentru a elimina efectele nocive al stresului, pentru a ni-l face prieten sau a-l evita. Te las sa-i urmaresti expunerea si sa retii cele doua lucruri pe care este bine sa le faci cand te confrunti cu situatii stresante.

Ultimele studii efectuate timp de mai multi ani arata ca stresul ne afecteaza doar in masura in care credem ca el ne afecteaza. Deci, daca credem ca el ne va face rau, exact acest lucru se va intampla. Pentru a evita aceasta, trebuie sa ne gandim ca reactiile fizice pe care le avem in fata unei situatii stresante sunt benefice si ca ele ne ajuta sa facem fata problemei cu care ne confruntam. Din nou, trebuie sa lucram cu propria minte, sa-i transmitem mesajul potrivit, adica mesajul care ne avantajeaza. Ajungem iar la subiectul meu favorit – puterea gandului asupra mintii, maleabilitatea creierului si felul in care el controleaza reactiile altor organe (in acest caz, raspunsul la stres si declansarea bolilor). Totul tine de felul in care alegem sa gandim si de mesajele pe care ni le transmitem mental legat de corpul nostru.

Al doilea detaliu extrem de important este faptul ca efectele nocive ale stresului dispar sau se diminueaza foarte mult daca suntem inconjurati de afectiunea celor dragi, daca socializam si suntem sprijiniti sa trecem peste problema in cauza. In conditii normale, intr-o situatie stresanta, organismul omului are un mecanism de aparare in fata stresului, prin care se secreta un hormon numit oxitocina. Acest hormon ne regleaza instinctele sociale ale creierului, ne face sa tanjim dupa contact fizic cu prietenii sau familia, ne mareste empatia, ne face sa vrem sa-i ajutam si sprijinim pe cei de care ne pasa. Glanda pituitara produce oxitocina ca raspuns la stres, iar acest lucru ne motiveaza sa cautam sprijin. Raspunsul nostru biologic la stres este cel care ne determina sa spunem cuiva ca ne este greu in loc sa ne reprimam trairile. Cand viata e grea, mecanismul uman de raspuns la stres a facut sa ne inconjuram de oameni carora le pasa de noi.

Pe de alta parte, oxitocina, acest hormon incredibil, protejeaza inima si sistemul cardiovascular de efectele stresului (impiedica stramtarea vaselor de sange, care survine in situatii stresante). Inima are receptori pentru acest hormon, iar oxitocina ajuta celulele inimii sa se regenereze si sa se vindece de orice afectiune provocata de stres. Practic, ne intareste inima, care pe viitor se va adapta mai usor la stres.

Acest hormon va face inima mai puternica, si toate aceste beneficii fizice datorate oxitocinei sunt intensificate de contactul social si de sprijinul social. Asadar, cand incercati sa comunicati cu altii care sunt stresati, fie pentru a cere ajutor, fie pentru a ajuta pe altcineva, eliberati mai mult din acest hormon, raspunsul vostru la stres devine mai sanatos, si, de fapt, va reveniti mai repede de pe urma stresului. Cand alegeti sa percepeti raspunsul vostru la stres ca folositor, creati biologia curajului. Cand alegeti sa comunicati in conditii de stres, va cresteti capacitatea de adaptare. Gasesc uimitor ca raspunsul la stres are un mecanism incorporat pentru revenire din stres, iar acel mecanism este contactul uman. (Kelly McGonigal)

In concluzie, este bine sa nu fim convinsi ca stresul ne face rau, ci sa credem ca reactiile fizice asociate stresului sunt benefice si ca ne ajuta sa facem fata situatiei. Si ori de cate ori ne simtim stresati, sa ne inconjuram de oameni dragi. De azi inainte putem aplica aceste noi descoperiri in viata noastra, putem deveni mai puternici si putem sa nu mai lasam stresul sa ne afecteze.

Ce ai crezut pana acum despre stres? Ai fost convins si panicat, la fel ca si mine, ca stresul te poate imbolnavi? Distribuie acest material tuturor celor de care iti pasa. Contine informatii care ar putea salva vieti.

Sursa foto

Stresul – ce este, cum actioneaza si cum il recunoastem

stresul ce este cum actioneaza si cum il recunoastemjpg

Devenim tot mai stresati si de aceea avem nevoie sa controlam stresul. Inainte de toate trebuie sa intelegem ce este, cum actioneaza si cum il recunoastem cand apare. Stresul nu este o boala, dar poate fi sursa unor boli. El se poate naste dintr-un simplu gand sau dintr-o veste neasteptata. Daca nu suntem constienti de el, creste pana cand ne afecteaza calitatea vietii si ne imbolnaveste. In conditii de stres ne sunt reduse atat claritatea mentala, cat si calitatea emotiilor sau starea generala de bine.

Se stie ca traim intr-o lume in plina expansiune tehnologica, marcata de crize economice si tensiuni sociale. Toate acestea au adus cu sine o viata mai agitata pentru toata lumea, mai putin timp liber, mai multe obiecte, mai putini bani si mai multe probleme.

In seria de articole despre stres vom vedea cate dintre aceste probleme sunt inevitabile si cate sunt provocate chiar de noi. Din articolul de azi invatam ce este stresul, care este mecanismul lui de actiune si cum ne dam seama ca suntem stresati. In articolele viitoare vom analiza cauzele stresului, vom vedea care sunt sursele de stres, metodele de a-l tine sub control si ce solutii exista pentru diverse situatii stresante.

Ce este stresul

Stresul este reactia organismului la orice stimuli care tulbura echilibrul. Altfel spus, stresul este raspunsul nostru intern la situatii pozitive sau negative care ne solicita sa ne adaptam schimbarii.

Hans Selye, unul din pionierii studiului despre stres, il defineste ca raspunsul nespecific al corpului la orice cerinta cauzata de, sau rezultata din conditii placute sau neplacute.

Trebuie sa intelegem ca stresul nu este reprezentat de factorii externi solicitanti, ci de reactia noastra la ei.

Practic, in situatii de pericol in organismul nostru se declanseaza semnalul ”lupta sau fugi” prin secretia hormonului stresului numit adrenalina. In orice situatie pe care creierul o considera periculoasa, in corp se intampla cateva fenomene: creste pulsul si ritmul respiratiei, muschii se contracta si omul incepe sa transpire, digestia este blocata, creste atentia si vigilenta. In acest fel suntem pregatiti pentru a infrunta pericolul. Toata energia este directionata spre rezolvarea acelei situatii, adica spre atentie si miscare, iar alte functii ale organismului sunt neglijate. Suntem dotati cu acest sistem de aparare din vremuri preistorice cand omul primitiv era nevoit sa se apere de atacurile animalelor. Astazi ne confruntam cu alt gen de pericole si de factori stresanti, dar adrenalina isi face datoria si ne pregateste fie sa luptam – adica sa infruntam situatia, fie sa sa fugim.

Hans Selye a identificat trei stadii de adaptare a omului la stres:

  • Recunoasterea – este stadiul in care omul identifica pericolul si intra in starea de alerta ”lupta sau fugi”. Se produc ambii hormoni ai stresului: adrenalina si cortizol.
  • Rezistenta – este stadiul in care corpul tinde sa se adapteze unei situatii solicitante care persista. Adaptarea necesita resurse fiziologice care pot fi epuizate.
  • Epuizarea – daca apare inseamna ca situatia stresanta a durat prea mult si resursele de energie ale corpului s-au epuizat. Sistemul imunitar este deja slabit si pot aparea afectiuni ce dureaza si boli.

Pentru organismul nostru factorii stresanti pot fi foarte diversi: de la o lovitura fizica sau o rana, la oboseala, vant, substante poluante, aditivi alimentari, caldura prea mare si pana la o discutie in contradictoriu pe care o avem cu cineva. Intensitatea la care percepem stresul este si ea diferita de la un caz la altul si poate merge de la stres foarte mare, care ne induce stare de panica, pana la stres imperceptibil. Acesta este cel mai periculos, deoarece nu ne dam seama ca la un anumit nivel exista un stres care se infiltreaza in viata noastra si in acest caz nu facem nimic pentru a-l elimina.

Mecanismul de actiune al stresului

Cand in corpul nostru se activeaza semnalul ”lupta sau fugi”, sistemul nervos intra in alerta si se secreta hormonii stresului – adrenalina, noradrenalina si cortizolul. In acelasi timp se produc si alte schimbari fizice si psihice care pregatesc corpul fie pentru fuga, fie pentru lupta.

  • Simturile devin mai acute. Pupilele se dilata pentru a vedea mai clar chiar si in intuneric. Parul de pe corp se ridica (pielea de gaina), ceea ce ne creste perceptia la mediul inconjurator.
  • Sistemul cardiovascular intra puternic in actiune crescand de 5 ori rata de pompare a sangelui. Arterele se contracta pentru a maximiza presiunea in jurul sistemului, in timp ce venele se deschid pentru a usura intoarcerea sangelui catre inima. Sangele duce oxigenul spre muschi ajutandu-i sa lucreze mai intens.
  • Sistemul respirator este pregatit: plamanii, gatul si narile se deschid iar ritmul respiratiei se mareste pentru a asigura reoxigenarea corespunzatoare a fluxului crescut de sange. Respiratia adanca ne permite de asemenea sa tipam mai puternic (pentru a ne intimida eventualul adversar).
  • Grasimile din celule si glucoza din ficat sunt metabolizate pentru a crea energie instanta.
  • Sistemele care nu sunt esentiale sunt oprite, pentru a economisi energie. Astfel sistemul digestiv, cel imunitar si cel reproducator sunt suspendate; detoxifierea si repararea celulelor sunt si ele blocate. Intestinele si vezica sunt inchise pentru a reduce nevoile fiziologice.
  • Vasele mici de sange de sub piele se strang pentru a reduce o eventuala pierdere de sange in urma unei rani si de aceea suntem palizi.
  • Apare transpiratia pentru a raci intreg sistemul deoarece unele parti ale corpului functioneaza la capacitate maxima.
  • Sunt eliberate endorfinele – “drogurile” naturale ale corpului ce ne fac sa nu simtim durerea (cand te lupti nu trebuie sa iti faci griji pentru durere, te poti ocupa de asta mai tarziu).
  • Sistemul natural de judecata este inlocuit cu un mod de gandire mult mai primitiv; este timpul pentru actiune nu pentru a sta pe ganduri si a analiza situatia. Creierul se concentreaza pentru a realiza de unde vine amenintarea. In momentele de maxima tensiune creierul functioneaza de cateva ori mai rapid pentru a ne da timp suficient de reactie. Parca in mintea noastra timpul se dilata, iar evenimentele din fata noastra s-ar desfasura cu incetinitorul, iar noi am putea sa le vedem mai in detaliu. De fapt totul se petrece in timp real, dar creierul gandeste mult mai repede si ne ajuta sa avem reactii fizice fulgerator de rapide.
  • Practic tot corpul este antrenat in a castiga abilitatea fizica necesara pentru a scapa din situatia de amenintare. Ai auzit probabil de povesti ce par miraculoase cand mamele au ridicat masini pentru a-si scoate copiii de sub ele, sau oameni care de frica au omorat sau au pus pe fuga animale salbatice cu mainile goale. In acele momente suntem capabili sa ne depasim limitele fizice.
  • De multe ori insa corpul poate sa „inghete”, asa cum iepurii o fac la farurile masinilor, sau chiar oamenii cand se opresc in mijlocul strazii in fata unei masini venind spre ei. Alte animale care poseda si ele acest raspuns se prefac a fi moarte si nu se misca, in speranta ca atacatorul le va lasa in pace. Pentru oameni acest raspuns al „inghetarii”, incremenirii, vine uneori chiar inainte sa se declanseze semnalul „lupta sau fugi”.
  • In momentul activarii semnalului „lupta sau fugi” avem tendinta sa percepem lucrurile inconjuratoare ca potentiale amenintari. Prin natura sa intrinseca, sistemul “lupta sau fugi” trece dincolo de mintea rationala. Putem reactiona exagerat  la cel mai mic comentariu. Frica este foarte mare, iar atentia se indreapta asupra oricaror lucruri care ne-ar putea ameninta in vreun fel. Mintea este in alerta maxima.

Este usor sa ne dam seama cum aceste reactii pot duce in timp la blocaje, afectiuni si pot provoca chiar boli. Cu cat mai mult dureaza episodul stresant, cu atat mai mare este riscul ca efectele stresului sa devina din ce in ce mai grave. Una din cele mai mari probleme care apar ca efect al stresului este scaderea imunitatii. Pur si simplu sistemul nostru imunitar nu mai face fata in timp suprasolicitarii organismului si cedeaza. Este extrem de important sa iesim cat mai repede posibil din orice situatie stresanta.

Suprimarea digestiei duce la un tranzit intestinal slab si in timp produce sindromul colonului iritabil. Oprirea sistemului reproducator duce in timp la disfunctii sexuale si la pierderea libidoului. Vasele de sange care se contracta duc la o proasta circulatie care poate fi o cauza pentru presiunea arteriala crescuta si chiar raceala in maini si picioare. Cresterea batailor inimii duce la palpitatii si la alte complicatii cardiace. Cand detoxifierea este blocata, toxinele se aduna in primul rand in ficat si intestine. Acestea creeaza acid ce nu poate fi eliminat si corpul nostru va avea un mediu acid, care este propice dezvoltarii ciupercilor (printre care Candida albicans) si chiar cancerului. Oprirea sistemului imunitar duce la infectii cronice si boli autoimune. Este probabil motivul pentru care sistemul imunitar distruge tesuturile sanatoase si ataca organismul pe care este menit sa-l pazeasca. Blocarea repararii celulelor este motivul pentru care oamenii nu se vindeca chiar daca mananca sanatos si iau suplimentele potrivite. Stresul actioneaza la nivel mental si nervos, iar aceasta ne afecteaza intreaga viata.

Care sunt semnele ca o persoana este stresata

Exista un stres evident, de care esti constient, il simti foarte puternic si un stres ascuns, de care nu esti constient ca exista, dar care te face sa ai o stare generala proasta sau sa fii nemultumit in general de viata ta. Acesta este cel mai periculos deoarece cat timp nu il percepem, nu vom putea lua masuri sa-l indepartam. De aceea nu ne dam seama intotdeauna ca suntem stresati, ci simtim doar o stare de rau general, de agitatie, o neliniste sau avem insomnii, ori o eruptie pe piele.

In prima faza a episodului stresant se declanseaza semnalul ”lupta sau fugi”. Daca pericolul nu dispare si factorul stresant persista mai mult timp, avem alte feluri de reactii.

Semnele stresului pot fi cognitive, emotionale, fizice, sau de comportament.

Simptome cognitive

  • Probleme de memorie
  • Incapacitatea de a te concentra
  • Judecata slaba
  • Pesimism, etc.

Simptome emotionale

  • Toane
  • Iritabilitate
  • Agitatie
  • Incapacitatea de a te relaxa
  • Senzatia ca esti coplesit si depasit de situatie
  • Sentiment de singuratate si izolare
  • Depresie
  • Anxietate
  • Frustrare
  • Manie
  • Tristete
  • Frica
  • Panica, etc.

Simptome fizice

  • Dureri de stomac
  • Tensiune musculara
  • Transpiratie excesiva
  • Insuficienta respiratorie
  • Diaree sau constipatie
  • Cresterea frecventei de urinare
  • Indigestie
  • Modificari ale nivelului glucozei in sange
  • Greata
  • Ameteli
  • Migrene
  • Oboseala
  • Durere in piept
  • Puls crescut
  • Pierderea apetitului sexual
  • Raceli frecvente
  • Menstruatie neregulata si alte dereglari hormonale
  • Sangerari nazale
  • Eruptii cutanate
  • Caderea parului
  • Fluctuatii ale greutatii corporale, etc.

Simptome de comportament

  • Dereglarea apetitului
  • Tulburari de somn
  • Izolare
  • Amanarea sau neglijarea responsabilitatilor
  • Apelarea la droguri (alcool, tutun, cafea, mancare, substante interzise) pentru relaxare
  • Gesturi necontrolate ce arata frica, nerabdare, nervozitate (clipitul din ochi, scrasnitul dintilor, plimbatul din colt in colt, rosul unghiilor), etc.

Daca factorii declansatori ai stresului nu sunt inlaturati la timp, iar starea de stres continua, incep sa apara diverse afectiuni si chiar riscul unor boli grave ca urmare a acumularii in organism a hormonilor de stres:

  • Scaderea imunitatii
  • Depresie
  • Oboseala cronica
  • Hipertensiune arteriala
  • Aritmii
  • Boli ale inimii
  • Atac de cord
  • Tulburari gastro-intestinale: crampe, constipatie, diaree, arsuri stomacale, ulcer gastric, sindromul colonului iritabil
  • Fluctuatii ale greutatii corporale
  • Disfunctii sexuale si probleme de fertilitate
  • Astm
  • Alergii
  • Artrita reumatoida
  • Probleme dermatologice: acnee, eczeme, psoriazis.

Stresul ne va afecta in primul rand organele si sistemele corpului unde avem o sensibilitate sau o predispozitie genetica de a dezvolta boli. Acesta este motivul pentru care fiecare din noi reactionam diferit la stres: unora le cade parul, sau in timp incarunteste, altii au tulburari de somn, altii se ingrasa sau slabesc, iar altii fac un ulcer, o crestere a colesterolului ori alte boli mai grave sau mai putin grave.

Exista doua tipuri de personalitate in randul oamenilor si fiecare reactioneaza diferit la stres.

Personalitatile de tip A sunt mai stresate si sunt caracterizate in principal prin: nerabdare, expresie tensionata a fetei, nemultumire fata de postul actual si dorinta de a avansa, competitie la munca, jocuri si sporturi, certuri frecvente, vorbire rapida si cu tonul ridicat, grabirea sau intreruperea interlocutorului.

Personalitatile de tip B sunt mai calme, zambesc mai mult, evita situatiile de competitie, se cearta foarte rar, sunt multumite de situatia lor, folosesc un ton scazut si uniform, isi asculta interlocutorul cu atentie si asteapta pentru a raspunde. Acesti oameni au sanse mai mari sa indeparteze mai rapid stresul din viata lor si sa-l controleze mai  usor.

In momentele de stres maxim este greu sa gandim clar sau in perspectiva. Atunci ne concentram pe iesirea din criza si pe decizii pe termen scurt, nu pe efectele pe termen lung pe care le pot avea alegerile sau manifestarile noastre. Totusi, daca suntem pregatiti sa facem fata stresului de orice fel, putem sa il controlam in mare masura. De aceea in urmatoarele articole ne vom concentra pe a gasi solutii pentru iesirea din diverse situatii stresante.

Surse: www.gentle-stress-relief.comviataverdeviu.ro

Vezi si ce au scris altii interesant si util despre stres:

Stress management: cum să-ţi gestionezi emoţiile în situaţii de presiune

Sursa foto

CITESTE SI:

Descoperiri uimitoare despre stres, dezvaluite de ultimele studii

Stresul nu rezolva problemele

Cum sa depasesti un episod de frica sau atac de panica

Cum ne face creierul sa luam decizii gresite pe baza unor asteptari eronate

alegeri1

Daca ma fascineaza ceva cu adevarat, este vorba de creierul uman si de fizica cuantica. Sunt impresionata de felul in care creierul nostru isi executa cu precizie sarcinile, dar si de situatiile in care “da gres”. Pentru ca de fapt nici atunci nu da gres. El isi face doar treaba pe care natura si evolutia speciei i-au atribuit-o: aceea de a raspunde comenzilor vointei, de a-si alinia activitatea cu cea a simturilor si de a se asigura ca il ajuta pe individul caruia ii apartine.

Te rog sa privesti pana in ultima secunda aceasta expunere extraordinar de interesanta a psihologului Dan Gilbert, profesor la Universitatea Harvard si expert in studiul fericirii, despre care vei mai auzi si in alte articole ale mele.

El analizeaza mecanismul nostru de gandire atunci cand prezicem viitorul si cand ne setam anumite asteptari. Identifica erorile de perceptie pe baza carora luam decizii zilnic, ceea ce demonstreaza inca o data complexitatea procesului gandirii, dar si a creierului ca organ al corpului.

Foarte interesante sunt analiza sanselor de castig la jocurile de noroc si explicatia modului de gandire gresit al pariorilor.

Din acest video ne dam seama cat de prost estimam probabilitatea sa se intample un anumit lucru, sau felul in care creierul foloseste amintirile pentru a face presupuneri, sau pentru a intui unele lucruri  si evenimente.

De asemenea, subestimam sau supraestimam unele evenimente, bazat tot pe amintiri. Ori, dupa cum stim deja, amintirile sunt pline de “goluri”, ne amintim unele detalii mai importante, iar restul evenimentului rememorat este umplut cu detalii de catre mintea noastra capabila astfel sa recreeze o poveste din trecut. Memoria noastra nu poate stoca toate detaliile si secundele tuturor evenimentelor trecute si de aceea retine ce i se pare mai important pentru noi, completand apoi singura povestea cu detalii bazate pe conexiuni.

Ceea ce ma socheaza pe mine cel mai mult este faptul ca luam decizii bazat pe previziuni ale viitorului, pe estimari, sau pe amintiri, care nici macar nu sunt precise. Nici nu ma mai mir de ce exista atata dezamagire in randul oamenilor legat de viata de zi cu zi, din moment ce toata lumea are asteptari, care nu sunt aproape niciodata realizate in realitate, deoarece aceste asteptari au fost gandite gresit. Ele s-au bazat pe argumente subiective, care nu au sustinere in realitate si pe presupuneri gresite.

Pe de alta parte, mi-a dat foarte mult de gandit felul in care obisnuim sa ne cheltuim banii, pe baza valorii pe care o atribuim obiectelor sau bunurilor. Imi dau seama ca nici macar nu valorizam corect lucrurile din viata noastra. Asta ma face sa ma gandesc daca valorizam corect oamenii din viata noastra.

Apoi mai sunt comparatiile, pe care nu le facem corect, oricat de greu ar fi sa credem asta. Pare banal sa compari calitatea a doua obiecte, sau valoarea lor, insa o facem dupa o logica incorecta si de obicei gresim.

Daca nu te-ai gandit niciodata pana acum la aceste aspecte legate de creierul tau, ai putea fi bulversat de ceea ce auzi. Acesta este motivul pentru care am ales sa te pregatesc mai intai cu articole ca cel despre perceptia realitatii, sau ca cel in care te avertizam ca ai putea sa te inseli in absolut orice ai crede vreodata.

In acest moment ai putea fi dezamagit de faptul ca acest mic computer, creierul, pe care te bazai, poate da erori atat de mari. Te gandesti probabil ca nu mai poti fi sigur pe judecata ta atunci cand iti faci planuri de viitor, cand iti imaginezi viitorul, sau cand iei decizii bazat pe ceea ce crezi ca se va intampla in viitor. Cam asta este ideea. Nu poti prezice viitorul cu certitudine, nimeni nu poate si de aceea trebuie sa nu fii extrem de convins ca ai dreptate atunci cand altcineva are o alta parere.

Se crede ca putem prezice doar viitorul foarte apropiat, cu sanse de a gresi. Viitorul indepartat nu poate fi ghicit, deoarece depinde de prea multi factori, prea imprevizibili. Oamenii au tendinta de a prezice viitorul pe baza prezentului, prin adaugarea unor elemente de noutate realitatii prezente. Este gresit, insa. Viitorul poate fi anticipat cat de cat pe baza directiilor de evolutie ale unui anumit domeniu de interes. Iar acest lucru se poate face din aproape in aproape, pe perioade scurte si reevaluate periodic.

Aceste ganduri si idei pot fi surse foarte mari de stres. In acest moment ai putea simti ca “ti-a fugit pamantul de sub picioare”, ca universul cu legile in care credeai a fost rasturnat cu susul in jos, ca lucrurile care pana acum pareau reale si logice, deodata nu mai sunt. Cum poti sa traiesti de acum inainte cu atata incertitudine?

Buna intrebare. De fapt, despre asta este vorba. De a invata sa traim fericiti in incertitudine. Unul din remediile stresului este sa gasesti un element cert pe care sa te bazezi si la care sa te raportezi. Certitudinea este medicamentul stresului.

Insa in completa certitudine, nu avem evolutie, lucrurile nu se misca din loc, stam in ceea ce numim “zona de confort”. Solutia nu este sa stam o viata intreaga in certitudine, dar nici in incertitudine, ci sa gasim un echilibru. Sa avem perioade in care ne facem curaj sa iesim de sub carapace, sa actionam chiar daca nu suntem siguri ca viitorul va fi cel la care ne asteptam. Apoi sa avem si perioade scurte de tatonare si de confort, in care ne inconjuram de lucruri certe.

Ceea ce incerc sa spun este ca nu trebuie sa dramatizam lucrurile, aceasta realitate era aceeasi si pana sa ascultam acest material, doar ca nu am constientizat-o. In schimb, putem face trei lucruri:

  • sa prezicem viitorul apropiat pe baza tendintelor din domeniul care ne intereseaza, nu pe baza prezentului. (Viitorul nu va fi o copie a prezentului).
  • sa invatam sa traim in incertitudine prin faptul de a fi pregatiti pentru cel mai rau scenariu posibil. Cand esti pregatit pentru ce poate fi mai rau si sti ce ai face daca s-ar intampla, atunci nu-ti mai este frica, stresul scade pentru ca sti ca ai face fata si altor situatii mai putin grave.
  • sa nu mai fim convinsi ca doar noi avem dreptate. Sa fim mai flexibili in gandire si mai deschisi altor variante si posibilitati.

Acum intreaba-ma cum va arata viitorul si iti voi raspunde ca nu stiu. Tu stii? Cum voi lua decizii legate de economiile mele, sau cum voi cheltui, ce alegeri voi face in general? Cu siguranta ca de acum inainte voi tine cont de ideile din acest material.

Sursa foto

Tehnici de relaxare (III)

PAL-00068539-001

Pentru a beneficia la maxim de unele lucruri in viata, trebuie sa le faci “impotriva curentului”, adica altfel decat le face majoritatea lumii. Relaxarea este unul din aceste lucruri. Prea multi oameni recurg la relaxare doar atunci cand sunt extenuati, cand au simptome de oboseala cronica, sau simt tensiuni in anumite parti ale corpului. Ori intelept si sanatos este sa te relaxezi intervale scurte de timp, dar dese.

“Timpul perfect pentru relaxare este atunci cand nu ai timp pentru ea.” (Jim Goodwin)

Avand la indemana metode simple de relaxare, dar si tehnici ceva mai complexe pe care le-am prezentat in articolele trecute, oricine poate alege cateva care ii plac mai mult si sa le practice zilnic.

Astazi iti prezint alte 2 tehnici de relaxare foarte eficiente care necesita doar cateva minute din timpul tau pretios, dar care iti vor aduce o multime de beneficii. Ti-am pregatit si muzica mea preferata de relaxare.

Relaxarea progresiva a muschilor

Incordarea interioara provocata de stres, de teama sau de neliniste este insotita adeseori si de o incordare a musculaturii: de pilda, umerii ridicati in mod inconstient, pumnii sau falcile stranse. Din aceasta cauza pot aparea dureri cronice de cap, de maxilare sau de spate. Relaxarea musculara progresiva combate acest cerc vicios.

Metoda de relaxare progresiva a muschilor a fost elaborata la inceputul anilor 1920 de catre Edmund Jacobson. Acesta a descoperit ca fiecare tensiune musculara este asociata cu o tensiune psihologica.

Exercitiile se executa in pozitie sezand sau culcat si constau in incordarea si apoi relaxarea treptata a grupelor de muschi din diferite zone ale corpului. (Strangi si relaxezi pumnii, ochii, buzele, abdomenul etc.)

Metoda incordarii si relaxarii alternative a diferitelor grupe musculare produce o stare de relaxare profunda, benefica mai ales in cazul in care anxietatea provoaca tensiune musculara accentuata.

Faptul ca prin alternarea constienta a incordarii, cu detensionarea musculaturii, zonele tensionate se relaxeaza, a fost confirmat stiintific. Iar o alta consecinta o reprezinta diminuarea frecventei respiratiei si a batailor inimii, dar si scaderea tensiunii arteriale.

Folosita in mod regulat, aceasta metoda combate, de asemenea, durerile, anxietatea, depresia si tulburarile de somn, si ajuta la reducerea stresului. Cei ce stapanesc bine tehnica o pot folosi peste tot: la birou, acasa, in mijloacele de transport in comun sau la cozi.

Aceasta tehnica de relaxare se bazeaza pe principiul elaborat de Jacobson, care spune ca „O minte anxioasă nu poate exista într-un corp relaxat.”

  • Pentru acest exercitiu este bine sa fii imbracat lejer, sa-ti scoti incaltarile si sa stai confortabil.
  • Acorda-ti cateva minute pentru a te relaxa si a respira profund si incet.
  • Cand esti relaxat si gata sa incepi, indreapta-ti atentia catre piciorul drept. Concentreaza-te un moment la felul in care il simti.
  • Contracta treptat muschii piciorului drept, pana ajungi la o incordare maxima a musculaturii. Mentine contractia cat numeri pana la 10.
  • Relaxeaza-ti apoi piciorul drept. Concentreaza-te asupra tensiunii care dispare si asupra felului in care iti simti piciorul, care devine moale si usor.
  • Ramai in aceasta pozitie relaxata pentru un moment, respirand profund si incet.
  • Apoi indreapta-ti atentia spre piciorul stang. Repeta secventa de contractie si relaxare musculara.
  • Continua in acest fel cu muschii celorlalte parti ale corpului, de jos in sus, contractand si apoi relaxandu-i.
  • Incearca sa contracti doar cate o grupa de muschi odata, cea pe care te concentrezi.

Cel mai adesea ordinea contractarii musculare este urmatoarea:

  • piciorul drept
  • piciorul stang
  • gamba dreapta
  • gamba stanga
  • coapsa dreapta
  • coapsa stanga
  • solduri si fese
  • stomac
  • piept
  • spate
  • bratul si mana dreapta
  • bratul si mana stanga
  • gat si umeri
  • fata

Daca doresti, poti incepe si de sus in jos, sau de la stanga la dreapta, dar este bine sa aplici contractiile progresiv, pe grupe alaturate de muschi.

Pe masura ce corpul se relaxeaza, la fel va face si mintea.

Antrenamentul autogen sau tehnica Schultz

Inventat in anii ’30 de catre un medic german, Johannes Schultz, antrenamentul autogen este considerat a fi mai eficient decat tehnica relaxarii progresive a muschilor. Tehnica de relaxare numita training autogen implica practicarea zilnica timp de 15 minute a vizualizarii care induce starea de relaxare. Tehnica va conduce la atingerea unei stari launtrice de profunda relaxare fizica si psiho-mentala.

Aceasta tehnica de relaxare ne invata sa ne autoinducem senzatii de caldura si greutate in corp, conducand astfel la o stare profunda de relaxare a muschilor prin stimularea sistemului nervos autonom.

Iata pasii pe care trebuie sa ii urmezi in antrenamentul autogen:

  • Aseaza-te intr-o pozitie comfortabila intr-un loc lipsit de zgomote. Respira adanc si spune-ti: “Sunt complet calm”.
  • Centreaza-ti atentia pe brate si repeta de sase ori fraza “Bratele mele sunt foarte grele”, apoi spune “Sunt complet calm”. Concentreaza-te asupra mainilor si repeta de sase ori fraza “Bratele mele sunt foarte calde” si incheie cu afirmatia “Sunt complet calm”.
  • Repeta acelasi procedeu pentru picioare.
  • Fixeaza-ti atentia, pe rand, asupra inimii, apoi asupra respiratiei si, in final, asupra abdomenului. Repeta de cate sase ori “Pulsul meu este regulat si calm”, “Respiratia mea este calma si regulata” si “Abdomenul meu este cald”. Intre trecerile de la o zona la alta, spune de fiecare data “Sunt complet calm”.

Trainingul autogen este o metoda de relaxare profunda, verificata si fundamentata stiintific. Cercetarile arata ca antrenamentul autogen este foarte eficient: stimuleaza relaxarea si provoaca somnul. In plus, el poate oferi un ajutor real pentru combaterea stresului si a spaimelor, pentru vindecarea hipertensiunii, a durerilor de cap si a depresiilor.

Trainingul autogen isi propune relaxare la nivel fizic, psihic si mental:

  • diminueaza si poate elimina in mare masura stresul si efectele lui

  • reduce anxietatea

  • elimina tulburarile de somn

  • creeaza echilibrare energetica

  • creeaza echilibrare emotionala

  • imbunatateste activitatea digestiva

  • imbunatateste activitatea inimii

  • scade presiunea sanguina

  • intareste sistemul imunitar

  • restabileste echilibrul intre sistemul nervos simpatic si parasimpatic

Cu ajutorul acestor tehnici de relaxare pot fi influentate voit functiile sistemului nervos vegetativ, precum respiratia, bataile inimii sau pulsul.

Atunci cand ai foarte putin timp la dispozitie, macar inchide ochii si respira profund ca sa te relaxezi. Iti ia doar un minut sa respiri de cateva ori, iar astfel iti vei oxigena creierul si sangele si vei fi mai apt sa-ti continui treburile. Daca poti sa faci asta in aer liber, sau in fata unui geam deschis, este si mai bine.

Si nu uita de muzica. Poti asculta muzica preferata sau una relaxanta in multe momente din zi, chiar in timp ce faci alte lucruri.

Fa loc relaxarii in viata ta cat mai des posibil si chiar daca ar fi singurul lucru pe care il faci pentru sanatatea ta, el va avea efecte sigure pe termen lung, reducand mult stresul si ferindu-te de multe boli.

Aminteste-ti ca tehnicile de relaxare sunt deprinderi, iar capacitatea ta de a te relaxa sporeste odata cu practica. Ai rabdare cu tine insuti si nu lasa efortul de a invata aceste tehnici sa devina o sursa in plus de stres. Daca la tine nu functioneaza o anumita tehnica, incearca alta.

Aplicand tehnicile si metodele de relaxare pe care ti le-am oferit in ultimele articole, vei avea o minte mai linistita si mai clara si un corp relaxat. Mai trebuie doar sa te bucuri la maxim de frumusetea vietii si sa privesti partea plina a paharului.

CITESTE SI:

14 tehnici simple de relaxare

Tehnici de relaxare (II)