Hormonii si sistemul endocrin

sistemul endocrin 2

In timp ce creierul este conducatorul suprem in corpul nostru, hormonii sunt consilierii din umbra ai acestuia. Sistemul endocrin contine glande raspandite peste tot prin corp, iar acestea elibereaza hormoni esentiali pentru a ne mentine organismul in stare de functionare. Toate sistemele corpului sunt importante si au roluri precise, dar sistemul endocrin este unul din cele mai importante. Daca el ar lipsi, nu am putea face nimic: nu am simti placere, nu am putea sa ne miscam, sa luptam singuri cu bolile, sa facem copii, sa controlam stresul sau sa fim fericiti. Este si unul din cele mai complexe sisteme din organismul nostru.

Avem zece glande endocrine care ajuta la indeplinirea in organism a unor functii foarte diverse. Hormonii regleaza inclusiv unele senzatii care nu au explicatie psihologica, precum oboseala, atractia sexuala si preferinta pentru vremea calda sau cea rece. Una din cele mai importante legaturi este cea intre hormoni si tensiunea arteriala. In cazul multor glande endocrine, tensiunea arteriala crescuta are o importanta mare in disfunctia glandei sau, invers, disfunctia glandei duce la un risc crescut de a avea hipertensiune arteriala. Acest fapt este explicat de faptul ca imbatranirea arteriala are efecte nocive asupra organismului si a sanatatii in general. Ea aduce cu sine procesul de imbatranire si justifica faptul ca odata cu inaintarea in varsta se deregleaza functionarea foarte multor organe si sisteme ale corpului, deoarece acestea sunt strans legate intre ele.

Din ce este alcatuit sistemul endocrin

Sistemul endocrin este alcatuit din glande lipsite de canal de secretie (adica nu au canale directe cu organele). In schimb secretiile hormonale interne patrund in sange si influenteaza astfel organele si partile corpului. Anumiti hormoni determina rapid efecte de scurta durata, in timp ce altii actioneaza lent, insa efectele lor dureaza mai mult. Glandele endocrine sunt cele de mai jos.

Glanda pituitara se afla in creier si este considerata cea mai importanta glanda, deoarece produce hormoni care controleaza functia celorlalte glandeEste un mic organ oval, de dimensiunea unui bob de mazare si are doua parti: anterioara si posterioara. Partea anterioara (frontala) se afla in spatele cavitatii nazale si se intinde in sus spre creier; partea posterioara este cuprinsa intre hipotalamus (din creier) si un os numit ”saua turceasca”. Acest os se afla la baza craniului si protejeaza glanda pituitara, care sta asemenea unei mingi asezata intr-o adancitura. In acest fel mesajele chimice de la creier pot ajunge direct la corp.

O mare parte din celelalte glande endocrine se afla sub controlul si la comanda glandei pituitare. Ea influenteaza aspecte importante ale sanatatii noastre: dezvoltarea organismului si a celulelor straine, functionarea aparatului reproducator al femeii, cat si cel al barbatului, dezvoltarea si maturitatea sexuala, problemele menstruale, sterilitatea si impotenta, menopauza, sarcina, travaliul si nasterea fatului, concentratia mineralelor si a zaharului din sange, producerea laptelui mamar, dilatarea arterelor, temperatura corpului, forta musculara, irigarea cu sange a capului, functiile inimii, metabolismul, circulatia, retentia fluidelor.

Partea posterioara a glandei pituitare elibereaza hormoni care influenteaza tensiunea arteriala si stimuleaza secretia laptelui la femei. Partea anterioara a glandei controleaza o serie de sisteme hormonale de maxima importanta care influenteaza cresterea si dezvoltarea tiroidei, a glandelor suprarenale si sexuale.

Practic, la femei glanda pituitara produce hormonii ESH si LH, care stimuleaza producerea de progesteron, estrogen, prolactin si oxitocin. La barbati ea produce FSH si ISCH, care stimuleaza secretia hormonilor masculini. Atat in organismul barbatilor, cat si in cel al femeilor, aceasta glanda produce hormonul ACTH care stimuleaza cresterea, unul care influenteaza producerea adrenalinei, hormonul TSH care afecteaza producerea hormonului tiroidian, dar si alti hormoni.

Vasopresina influenteaza tonusul peretilor vaselor sanguine, mentine echilibrul fluidelor din organism, afectand si activitatea rinichilor.

Hormonul de crestere ii ajuta pe copii sa creasca. Un copil care produce o cantitate prea mica din acest hormon nu va ajunge la inaltimea normala, iar un copil care produce o cantitate prea mare, va fi prea inalt.

Hormonul luteinizant joaca un rol in ciclul menstrual si in sarcina si le spune barbatilor cand sa elibereze testosteron.

Prolactina este hormonul care stimuleaza secretia laptelui la femei si mentinerea celulelor sistemului imunitar la ambele sexe. Femeile au intotdeauna un nivel mult mai ridicat de prolactina decat barbatii.

Hormonii de stimulare tiroidiana, care determina glanda tiroida sa produca alti hormoni (hormonii tiroidieni) ce regleaza metabolismul si tensiunea arteriala.

Hormonul adrenocorticotrop stimuleaza productia de cortizon, aldosteron si de hormoni sexuali. Cortizolul ajuta la reglarea metabolismului, a tensiunii arteriale si a raspunsului la stres. Aldosteronul regleaza metabolismul apei si tensiunea arteriala.

Glanda pituitara are o relatie importanta cu tot restul corpului, nu doar cu sistemul endocrin. Unele persoane iau in ras ideea unei conexiuni minte-corp, punand-o pe seama vreunei filozofii orientale sau a vreunei religii si care nu are influente asupra vietii noastre. Insa glanda pituitara este legatura fiziologica dintre sange si creier. Aflata in creier, aceasta glanda reprezinta sistemul central de control al functiei endocrine: ea trimite semnale catre glandele din intregul corp ca sa elibereze diferiti hormoni ce dicteaza felul in care ne simtim. Este modul in care se realizeaza legatura intre minte si corp: toate senzatiile noastre sunt reactii psihologice, fiziologice si chimice. 

Hipotalamusul este acea parte a creierului situata imediat deasupra glandei pituitare, iar cele doua conlucreaza pentru a controla alte glande. Hipotalamusul influenteaza temperatura corpului, setea, apetitul, metabolismul grasimilor si impulsul sexual. Tot el poate influenta bataile inimii si tensiunea prin controlul pe care il are asupra anumitor reactii emotionale. Multe probleme emotionale si de ordin psihic ar putea avea legatura cu interactiunea dintre glanda pituitara si hipotalamus. Totusi, functia hipotalamusului nu este inca pe deplin inteleasa.

Glanda pineala este situata la baza creierului si a fost numita ”cel de-al treilea ochi”. Desi expertii in medicina nu se pot pronunta cu siguranta asupra tuturor functiilor acesteia, se stie ca ea este stimulata de lumina ultravioleta primita prin intermediul ochilor. Aceasta genereaza in interiorul glandei secretia hormonului numit melatonina, care influenteaza maturizarea glandelor sexuale si normalizeaza ciclul menstrual. Melatonina are efecte si asupra hipotalamusului si a rolului acestuia in reglarea ciclului somn/trezie al organismului. De aceea ritmurile naturale ale corpului depind de functionarea optima a glandei pineale. Se crede ca ea influenteaza memoria si buna functionare a muschilor si ca aceasta glanda ar avea legatura cu intuitia.

Glanda tiroida se afla la baza gatului, de ambele parti ale traheei si are forma unui fluture. Ea regleaza partial metabolismul si produce hormonul tiroidian dupa ce primeste semnale chimice de la glanda pituitara. Avand influenta asupra metabolismului, afecteaza si nivelul nostru de energie. In plus, influenteaza greutatea corpului, dezvoltarea normala a creierului, a muschilor si a oaselor, functionarea altor glande endocrine si organe ale corpului, activitatea sistemului nervos, functionarea aparatului reproducator si a glandei suprarenale, concentratia zaharului din sange.

Hormonul tiroidian tiroxin are ca functie principala reglarea metabolismului celulelor, adica schimbarile chimice din celulele noastre, care le fac sa se nasca, sa creasca si sa moara. Fiecare din noi folosim si consumam energia corpului in mod diferit, iar acest lucru joaca un rol cheie in reglarea metabolismului. Intr-o anumita masura metabolismul este determinat genetic, adica suntem predispusi sa avem arderi mai rapide sau mai lente. Acest lucru este controlat partial de hormonul tiroidian.

Cand tiroida se deregleaza, toate organele si sistemele din corp sunt afectate. Ea produce fie prea multi hormoni – caz in care se ajunge la boala hipertiroidism, fie prea putini hormoni – ducand la boala hipotiroidism. Pe acestea le vom analiza in articolele despre bolile diferitelor sisteme si parti ale corpului. Aici trebuie mentionat doar ca aceste dereglari ale functionarii tiroidei ne afecteaza sanatatea si ne dau stari dintre cele mai ciudate: de la variatii bruste in greutate, la degradarea parului, oboseala sau atacuri de panica nejustificate. Poate chiar ai auzit cazuri in care medicii au depistat cu greu o dereglare a tiroidei, deoarece in urma atacurilor de panica pacientul a fost investigat neurologic si nu endocrinologic.

La hipertiroidism (cand glanda tiroida secreta prea multi hormoni) se produce o hiperactivitate in organism. Omul are metabolism accelerat, batai rapide de inima, scade brusc in greutate, are apetit scazut, par subtire si casant, intoleranta la caldura, oboseala in timpul zilei, nervozitate, iritabilitate, tremuraturi, tulburari ale somnului. In caz de hipotiroidism (cand glanda secreta prea putini hormoni) – metabolismul scade, omul creste necontrolat in greutate, intra in depresie, are piele uscata, este intolerant la frig, are dureri musculare sau de incheieturi, simte oboseala si are mici umflaturi la nivelul gatului, care de obicei nu se simt si nu se vad.

Glandele paratiroide. Pe tiroida se afla patru glande micute – paratiroidele – care regleaza nivelul de calciu din sange si din oase. Cea mai mare parte a calciului este depozitata in oase. Cand concentratia calciului din sange scade, hormonii paratiroidieni comanda oaselor sa elibereze o cantitate mai mare de calciu. Ei ajuta si la imbunatatirea actiunii vitaminei D, care usureaza absorbtia calciului, stimuland si secretia de fosfor din rinichi. Daca paratiroidele nu produc destui hormoni, pot aparea spasme musculare severe (tetanie). (Calciul influenteaza functionarea muschilor si a nervilor, metabolismul si coagularea normala a sangelui, dar si somnul).

Timusul este o glanda foarte importanta pentru imunitate, care a fost denumita ”generalul sistemului imunitar”. Este situat deasupra inimii, sub stern. El stimuleaza producerea limfocitelor si a leucocitelor, recunoaste celulele straine ce invadeaza corpul si determina atacul impotriva acestora. De asemenea, timusul sustine splina, amigdalele, polipii nazali, apendicele si functionarea maduvei spinarii, participand la protectia impotriva cancerului. Cand organismul si psihicul este supus stresului, timusul nu-si poate indeplini functia in cadrul sistemului imunitar, ceea ce explica faptul ca unul din principalele efecte ale stresului pe termen lung este scaderea imunitatii.

Glandele suprarenale sunt niste glande de forma triunghiulara aflate deasupra rinichilor, cu o textura ca de cauciuc si care cantaresc aproximativ 3,5 g fiecare. Desi mici, ele indeplinesc peste 50 de functii, printre care: ajuta la reglarea metabolismului zaharului si al carbohidratilor, lupta impotriva inflamatiei, mentin tensiunea la nivelul normal, protejeaza organismul impotriva infectiilor, alergiei, bronsitei si artritei, regleaza nivelul de hidratare al corpului, mentin echilibrul mineralelor (al sodiului si al potasiului) si influenteaza secretia hormonilor sexuali impreuna cu glandele reproducatoare.

Mai mult ca oricare alta glanda, sunt afectate negativ de stres, dar in acelasi timp influenteaza reactia organismului la acest factor. Suprarenalele produc hormunul stresului – cortizolul, precum si alti hormoni care apoi se transforma in hormoni feminini (estrogen si progesteron), sau in hormoni masculini (testosteron). Testosteronul este produs atat in corpul barbatului, cat si in cel al femeii si se pare ca joaca un rol important in stimularea libidoului, mai ales la femei. Cortizolul controleaza si felul in care organismul prelucreaza carbohidratii, grasimile si proteinele si ajuta la reducerea inflamatiilor.

Partea interioara a glandei suprarenale (medula) produce alti hormoni precum adrenalina (norepinefrina), care ne ajuta sa iesim din situatii limita, fiind eliberata in momente de criza. Ea influenteaza tonusul muscular al intregului corp, inclusiv cel al inimii. Alti hormoni produsi sunt epinefrina si noradrenalina, ale caror niveluri cresc cand suntem agitati si controleaza reactia sistemului nervos la stres. De asemenea, stimuleaza metabolismul, respiratia, tensiunea arteriala, glicemia si energia musculara in reactia ”lupta sau fugi”.

Cand glandele suprarenale sunt suprasolicitate, toti factorii stresanti duc aceste glande si intregul organism la epuizare. Daca simti o oboseala cronica si extenuare zilnic, chiar si atunci cand te odihnesti, s-ar putea sa ai glandele suprarenale afectate. Dintre toti factorii stresanti, cofeina este cea mai daunatoare. Desi o folosim tocmai pentru a mai castiga putina energie, daca ajungem sa consumam prea multa cafea sau substante ce contin cofeina, vom induce de fapt oboseala cronica si epuizarea fizica a organismului. Oboseala cronica inseamna glande suprarenale obosite si disfunctionale.

La fel ca la celelalte glande endocrine, problemele apar atunci cand se produc prea multi sau prea putini hormoni. In cazul cortizolului, glanda pituitara secreta hormonul adrenocorticotrop ca raspuns la situatii stresante pentru a declansa reactia ”lupta sau fugi” prin secretia de cortizol. Cand glanda pituitara secreta acest hormon in exces, glandele suprarenale reactioneaza si secreta si ele cortizol in exces. O cantitate prea mare de cortizol poate duce la simptomele clasice ale bolii Cushing: crestere in greutate, acnee, depunere de grasime pe umeri, urinare frecventa si cresterea parului facial. Daca se produce prea putin cortizol, putem sa ne simtim extrem de obositi si sa ne scada tensiunea arteriala. (Problema poate fi cauzata de infectii, dar si de o boala autoimuna in care celulele de aparare ale corpului ataca si ucid glanda suprarenala).

Ovarele sunt glandele sexuale feminine, au forma ovala, marimea unui bob de fasole, se gasesc in zona pelviana si produc ovulele. Pe masura ce inainteaza in varsta, femeile ajung intr-o perioada in care ovarele nu mai elibereaza ovule in vederea fertilizarii, iar atunci se instaleaza menopauza. Menopauza nu este o boala, ci un proces firesc prin care trece corpul femeii cand imbatraneste. Ea nu trebuie tratata neaparat; depinde de severitatea simptomelor si daca ele afecteaza sau nu calitatea vietii.

Estrogenul si progesteronul sunt hormonii sexuali ai femeii, care confera caracteristicile secundare feminine si ajuta in timpul sarcinii. Acesti hormoni influenteaza ciclul menstrual, eliberarea ovulului, formarea mucoasei uterine si tot ei raspund de transformarile organismului in perioada pubertatii sau in cea a sarcinii (dezvoltarea sanilor si a uterului si formarea straturilor adipoase). De asemenea ne influenteaza dispozitiile, impulsul sexual si starea generala de sanatate. Odata cu varsta si menopauza, corpul produce mai putin estrogen si progesteron, ceea ce duce la simptome diferite de la o femeie la alta. La multe femei fluctuatiile hormonale conduc la bufeuri, transpiratii nocturne, insomnii, libidou scazut, lubrifiere slaba si schimbari severe de dispozitie. Estrogenul fortifica oasele, iar lipsa lui duce la osteoporoza prin pierderi de substanta osoasa.

Testiculele sunt cele doua organe reproducatoare masculine adapostite in scrot (in spatele penisului), care produc hormonul testosteron – dupa ce primesc semnalul de la glanda pituitara. Barbatii au un nivel maxim de testosteron intre 20 si 30 de ani. In tinerete barbatii au nevoie de testosteron ca sa aiba putere fizica (sa munceasca), sa-si dezvolte muschii si organele genitale si sa perpetueze specia. Pe masura ce inainteaza in varsta, testosteronul serveste altor scopuri: sa mentina libidoul, erectia si forta musculara.

O usoara scadere a nivelului de testosteron nu are efecte importante, dar o deficienta majora este ingrijoratoare si poate chiar sa accelereze imbolnavirea arterelor coronare. Important este ca acest proces poate fi oprit prin restabilirea nivelului hormonal. Administrarea de testosteron poate imbunatati libidoul, erectiile si poate creste forta musculara, insa mai este nevoie de cercetari care sa certifice daca nu cumva tratamentul cu testosteron poate duce la cancer de prostata. Daca nivelul de testosteron din organism scade, barbatii pot observa ca in timp ajung sa se barbiereasca mai rar, deoarece testosteronul stimuleaza mai putin cresterea barbii.

Pancreasul ajuta la reglarea nivelului de glucoza din sange. Insulina este hormonul secretat de pancreas, iar aceasta ajuta organismul sa stocheze si sa utilizeze glucoza. De cate ori mancam, aparatul nostru digestiv transforma carbohidratii (zaharurile) din mancare in glucoza. Insulina este responsabila sa transporte din fluxul sanguin in corp aceasta glucoza rezultata in urma digestiei. Astfel, glucoza ajunge la muschi, la creier, la ficat (unde o parte din ea este stocata de rezerva) si la majoritatea celulelor din corp care o folosesc drept combustibil.

Dereglarea pancreasului este tot mai frecventa si ea duce in cele mai multe din cazuri la diabet. Daca pancreasul nu poate secreta suficienta insulina care sa transporte glucoza prin corp, se ajunge la hiperglicemie, adica o cantitate prea mare de zahar in sange. Acest lucru duce la diabet. Un alt motiv ar putea fi faptul ca muschii, grasimea sau ficatul impiedica insulina sa transporte glucoza catre celule. Obezitatea este principala cauza a dereglarii functiei pancreasului. Revenirea la o greutate normala si putina activitate fizica pot imbunatati spectaculos capacitatea insulinei de a transporta glucoza catre celule.

Rinichii au rolul de a elimina din corp reziduurile lichide, dar au si o functie-cheie in productia de hormoni precum renina, eritropoietina, bradikinina, natriferina si medulina.

Renina: intervine in procesul de formare a angiotensinei II (cel mai puternic vasoconstrictor din organism).

Eritropoietina: stimuleaza formarea de globule rosii, dar ajuta si la conservarea altor celule, precum celulele inimii si celulele din creier afectate de lipsa fluxului sanguin. Prin urmare secretia hormonala a rinichilor are un rol esential, chiar daca indirect, in transportul oxigenului catre toate celulele.

Medulina: are actiune anti-hipertensiva – scade presiunea arteriala.

Bradikininele, se mai numesc plasmakine si au rol in producerea unei vasodilatatii locale si cresterea permeabilitatii capilarelor – datorita plasmakinelor in timpul efortului fizic in urina apar proteine in cantitate mai mare.

Cum functioneaza sistemul endocrin

Sistemul endocrin ne ajuta sa ne adaptam mediului in care traim, sa facem fata stresului si sa avem un sistem reproducator in stare perfecta de functionare.

Sistemul endocrin impreuna cu cel nervos influenteaza majoritatea activitatilor organismului. Glandele endocrine produc si descarca hormoni in sange sau in sistemul limfatic, cai pe care acestia ajung ulterior in toate partile corpului.

Daca vrei sa intelegi si mai bine felul in care functioneaza sistemul endocrin, poti viziona documentarul BBC ”The Fantastical World of Hormones” (”Lumea fantastica a hormonilor”).

In cadrul sistemului nervos neuronii sunt mesagerii care coordoneaza functiile organismului. In ceea ce priveste sistemul endocrin, hormonii sunt mesagerii de natura chimica trimisi prin sange catre anumiti receptori de la nivelul tesuturilor si organelor. Reactiile hormonale sunt mai lente decat cele neurale, deoarece hormonii sunt transmisi pe cale lichida. Mesagerii neurali si hormonali determina mii de raspunsuri automate in corp.

Functiile sistemului endocrin

Privite in ansamblu, glandele endocrine regleaza functii ale corpului precum :

  • cantitatea de zahar din sange
  • cantitatile de sare si de apa din organism
  • metabolismul
  • cantitatile de calciu si de fosfor
  • cresterea oaselor
  • functionarea muschilor
  • tonusul pielii
  • cresterea organismului si maturizarea sexuala
  • functiile sexuale si fertilitatea
  • reproducerea
  • menstruatia si menopauza
  • ritmul cardiac
  • functiile imunitare
  • reactia de lupta sau de fuga
  • dispozitiile
  • emotiile
  • nivelurile de energie
  • ciclurile somn-trezie.

Cu ce interactioneaza sistemul endocrin

  • Cu sistemul nervos – sistemul endocrin impreuna cu cel nervos influenteaza aproape toate procesele care au loc in organism.
  • Cu aparatul reproducator – cele doua sisteme au in comun ovarele si testiculele, pe langa o serie de functii reproducatoare.
  • Cu intregul corp si cu Sinele – secretiile hormonale influenteaza sanatatea intregului organism, emotiile si psihicul.

Conexiunea minte/corp

Disfunctiile glandulare ar putea avea legatura cu probleme care tin de control, de respectul de sine, cu senzatii de reprimare, de inadaptare, de umilire si de neliniste.

Secretia normala a hormonilor este foarte importanta, iar absenta sau secretia lor anormala are efecte dezastruoase asupra functionarii organismului. Bolile endocrine sunt greu de diagnosticat pentru ca simptomele sunt vagi si aparent nu au legatura intre ele. Insa odata depistate, sunt simplu de tratat si omul revine de obicei la viata normala dinainte. Ideal este sa ne pastram sanatatea glandelor si sa avem grija de buna lor functionare pentru a evita sa suportam efectele disfunctiilor lor.

Intre sistemul endocrin si cel nervos exista o legatura stransa, iar cele doua impreuna au influente foarte mari asupra intregului organism. In cadrul sedintelor de reflexologie, de exemplu, un reflexolog care stie cum sa actioneze asupra reflexelor corespunzatoare acestor doua sisteme poate ajuta la alinarea a jumatate dintre problemele de sanatate pe care le-ar putea avea un om. In corpul uman se secreta mai multi hormoni, insa cei de mai sus sunt cei mai importanti.

Surse: Joan Cosway-Hayes – “Reflexologia pentru toti”; Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”

Sursa foto

Imunitatea si sistemul limfatic

imunitate

Daca poti sa te bazezi pe ceva vreodata, aceea este imunitatea organismului tau. Sistemul imunitar reprezinta armata care ne apara de boli, bacterii, virusi si infectii si este unul din cele mai importante sisteme din corpul nostru. Cat timp il pastram perfect functional, ne vom bucura de o sanatate de fier. Un organ imunitar lipsa, disfunctional sau bolnav atrage o slaba activitate a intregului sistem imunitar, care duce apoi la boli si la sensibilitati crescute ale organismului.

In corpul nostru ajung in mod continuu microbi, bacterii, virusi si alte substante periculoase din diverse medii si activitati pe care le facem. Organele sistemului imunitar intra imediat in alerta si isi fac treaba fara ca noi sa simtim ca armate de intrusi ameninta sa ne intre in corp si sa ne afecteze sanatatea. Cand mancam un fruct nespalat, ne intra microbi de pe coaja lui in gura; cand mancam fara sa ne fi spalat pe maini, in sistemul nostru digestiv ajung bacterii de pe bani, chei, telecomenzi, sireturile incaltarilor, clantele usilor, telefon si alte obiecte pe care am pus mana. Hepatita A este denumita ”boala mainilor murdare”, dar este doar una din multele boli provocate de lipsa de igiena.

Acestea sunt cele mai banale exemple de neglijenta pe care o avem cateodata fata de igiena personala. Stim insa cati oameni si cat de des incalca regulile ce tin de sanatate si igiena. De fiecare data imunitatea noastra este cea care ne salveaza de la imbolnavire si sterge urmele inconstientei noastre. Are si ea insa limitele ei si din cand in cand nu mai face fata la atatea presiuni. Atunci intervine boala. Cand esti bolnav, este semnul ca sistemul tau imunitar a fost slabit si a cedat in fata bacteriilor, virusilor sau substantelor daunatoare ce ti-au invadat corpul. Este destul de probabil ca ai facut unele greseli si ca nu ai avut suficienta grija sa-ti protejezi sanatatea, ori ai facut unele abuzuri. Daca esti sanatos si te simti bine, multumeste-i zilnic pentru asta sistemului tau imunitar.

Daca nu iti ajuti imunitatea avand grija de sanatatea ta, ea va face tot ce va putea, insa deseori va fi obosita, iar cand te vei confrunta cu o boala mai grava, imunitatea nu va mai fi suficient de puternica incat sa te apere. Imunitatea te ajuta, dar trebuie s-o ajuti si tu pe ea, avand grija macar la lucrurile simple care stau in puterea ta: sa te speli pe maini foarte des, sa eviti contactul cu suprafete murdare, sa consumi alimente bogate in vitamine care sa-ti intareasca organismul, sa te feresti de inflamatii si lovituri, sa stai suficient timp la aer curat si lumina naturala. Oamenii care nu isi suprasolicita sistemul imunitar, au sanse mult mai mari ca organismul lor sa lupte singur si sa invinga boli grave precum cancerul atunci cand acestea apar.

Functiile sistemului limfatic

  • Reprezinta sistemul nostru de aparare si de purificare
  • Protejeaza organismul de infectii: filtreaza bacteriile generatoare de boala, produce leucocite si anticorpi
  • Distribuie lichide in tot corpul si echilibreaza cantitatea acestora
  • Actioneaza asemenea unui aparat auxiliar sistemului cardiovascular: hraneste celulele si indeparteaza reziduurile acolo unde sangele nu poate ajunge
  • Indeparteaza proteinele nedescompuse din tesuturi, permitand eliminarea acestora.

Sistemul limfatic este locul in care se intampla toata activitatea imunitara. El aduna toate deseurile dintr-o infectie si le scoate din sistem. Are organe in intregul corp: sub barbie, sub brat, in zona inghinala si in alte zone. Fiecare organ imunitar raspunde in principal de zona invecinata. De exemplu, daca ti se infecteaza o unghie, cel mai apropiat ganglion, probabil cel de la cot, se va umfla de leucocite. Una cate una, acestea detecteaza infectia si merg sa lupte cu ea. Ceea ce ramane in urma infectiei ajunge in sistemul limfatic, este descompus, iar partile utile sunt reciclate de catre organism.

Mai jos ai un clip video din care poti vedea cum functioneaza acest mecanism prin care sistemul imunitar ne apara de imbolnavire. Daca nu ai fost constient pana acum, iti vei da seama si de cat de multe pericole sunt in jurul tau la orice pas si cat munceste imunitatea ta pentru tine in fiecare secunda. Sistemul limfatic este unul din cele mai solicitate in organismul nostru.

Din fericire am gasit acest material tradus in romana. Daca vrei sa vezi si mai detaliat mecanismul prin care sistemul tau imunitar te scapa de virusi si bacterii, urmareste si animatia urmatoare realizata la o calitate si mai buna a imaginii.

Aceste imagini demonstreaza inca o data cat de impresionanta este masinaria numita corpul uman.

Alcatuirea sistemului limfatic

Sistemul limfatic este compus din vase si capilare limfatice, care transporta lichidul limfatic. Aceasta retea este atat de extinsa de-a lungul corpului, incat a fost descrisa ca o perdea dantelata fina.

Ductul limfatic colecteaza reziduurile si lichidele limfei, descarcandu-le intr-o vena aflata in partea dreapta a corpului.

Ductul toracic colecteaza reziduurile limfatice si surplusul de lichid, descarcandu-le intr-o vena de dimensiuni mari, care se gaseste in partea stanga a corpului, in apropierea inimii.

Lichidul limfatic reprezinta 36% din totalitatea fluidelor din corp, iar sangele numai 12%. Lichidul limfatic apos este alcatuit din substante nutritive, oxigen si reziduuri.

Timusul este primul organ responsabil de imunitatea organismului nostru; el are si rol de glanda endocrina. Se afla in spatele sternului, in fata inimii, se dezvolta in copilarie pana la pubertate, iar apoi involueaza. Timusul stimuleaza productia de limfocite (un anume tip de globule albe) si de celule T, care opresc evolutia tumorilor si a celulelor cancerigene.

Timusul este mai mare in copilarie deoarece atunci este nevoie de un raspuns imunitar mai puternic. Copiii nu au fost inca expusi la multi virusi si bacterii care i-ar putea imbolnavi, iar timusul le vine in ajutor in dobandirea rezistentei naturale la bacterii si infectii. Se crede ca timusul din ce in ce mai mic la varsta adulta si la batranete determina un risc tot mai mare de a contracta o boala imuna declansata de bacterii si virusi pe care organismul nu-i poate recunoaste. Nu exista insa dovezi concludente in acest sens.

Maduva osoasa – partea interioara a oaselor – produce generatii noi de celule imunitare. Celulele B produse de maduva raspund in fata infectiilor creand anticorpi, adica mici molecule care se aduna in jurul bacteriilor si a celulelor infectate de virus. Odata ce sunt afectate, aceste celule sunt distruse. Imunoglobulinele, formatiuni proteice, lucreaza sub conducerea leucocitelor pentru a se prinde de celulele infectate si a le ucide.

Ganglionii limfatici filtreaza si distrug bacteriile daunatoare si toxinele. Acestia produc leucocite si anticorpi. Leucocitele, sau globulele albe din sange, sunt trimise la locul unei infectii pentru a inconjura bacteriile ce au produs infectia si a le omori. Puroiul ce se formeaza este compus din aceasta aglomerare de leucocite, microbi, bacterii patogene si celule ale tesuturilor invecinate supuratiei. Atunci cand o infectie se vindeca, inseamna ca celulele albe au invins bacteriile patogene. Cand nu se vindeca, inseamna ca lupta continua.

In locuri-cheie de protectie se gasesc anumite grupuri de ganglioni: la nivelul gatului, al axilei si al zonei inghinale.

Amigdalele si polipii sunt ganglioni limfatici de dimensiuni mari, care se situeaza in partea din spate a gurii si a cavitatii nazale, filtrand substantele nocive, protejand partea interioara a gatului, arborele bronhic si organele din partea superioara a toracelui.

Splina, un organ imunitar extrem de important, este ”cafeneaua” intregului organism; este locul in care se aduna si comunica toate celulele T. Intr-un fel ea este un centru al imunitatii unde vine sangele si unde se fac schimburi de informatii legate de infectiile cu care trebuie sa luptam. Splina are functie de filtrare asemanatoare celei a ganglionilor. Aceasta produce un anumit tip de globule albe, care sunt eliberate direct in sange pentru a lupta impotriva infectiei.

Am auzit de multe ori de splina, dar numai in cazuri in care era extirpata din cauza vreunui accident. Intotdeauna m-am intrebat pentru ce o avem daca se poate trai fara ea. La un moment dat am aflat ca este un organ al imunitatii si mi-am dat seama atunci ca se poate trai fara ea, dar cu siguranta ca nu o viata la fel de buna. Indepartarea ei reduce capacitatea celulelor T sa comunice, ceea ce ne expune riscului de a face diferite infectii.

Atunci cand un organ al imunitatii lipseste, functiile lui sunt preluate de celelalte organe imunitare. Insa nu e greu sa ne dam seama ca un organ care pe langa functiile lui mai trebuie sa preia si pe cele ale altui organ lipsa, nu va face fata prea usor sarcinilor, dupa un timp va obosi si riscam sa nu mai indeplineasca nici una din acele functii corect si complet. Este foarte important sa avem grija pe cat posibil sa ramanem cu toate organele imunitare la locul lor si sa le pastram in stare buna de functionare. De ele depinde sanatatea intregului organism.

Cu ce interactioneaza sistemul limfatic

  • Cu sistemul muscular. Lichidul limfatic este pompat prin contractiile muschilor, depinzand de acest sistem. Nu exista in acest caz o actiune de pompare principala, cum este aceea a inimii in ceea ce priveste sangele. Fara actiunea muschilor, circulatia limfatica stagneaza.
  • Cu sistemul cardiovascular. Plasma din sange circula de-a lungul intregului corp. Atunci cand iese prin peretii capilarelor, ea devine lichid limfatic care hraneste si curata tesuturile si celulele.

Conexiunea minte-corp

Gandurile si sentimentele pure, al caror flux este nestingherit, genereaza un sistem limfatic sanatos.

Problemele limfatice ar putea sugera ca mintea are nevoie sa se concentreze din nou asupra iubirii si bucuriei. Atunci cand fluidele sunt retinute in corp, gandurile si ideile ar putea fi obturate, blocate sau dureroase.

Ai grija de sistemul tau imunitar si de organele lui. Nu accepta decat in cazuri exceptionale sa-ti fie extirpat vreunul din ele. Inainte sa te lasi convins sa ti se indeparteze amigdalele sau polipii, discuta cu mai multe persoane care nu le mai au. Vei auzi invariabil povesti despre faptul ca acei oameni racesc foarte des si ca sunt mult mai sensibili decat inainte din cauza ca si-au pierdut organele care le protejau sanatatea din zona capului si toracelui. Cere sfatul familiei si consulta mai multi medici inainte sa accepti o astfel de operatie. Ia decizia numai dupa ce te documentezi si cand vei fi in cunostinta de cauza.

Surse: Joan Cosway-Hayes – “Reflexologia pentru toti”; Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – “Tu, ghid de functionare”.

Sursa foto: Pinterest