Convingerile pe care ni le formam si valorile in care credem sunt factori decisivi in calitatea vietii noastre. Ele ne controleaza viata si stau la baza regulilor pe care le elaboram si dupa care traim. Unele dintre convingerile noastre sunt gresite, chiar daca par corecte: convingerea ca viata trebuie sa fie intr-un anume fel, ca nu sunt suficient (de bun), ca nu merit un anume lucru, ca merit mai mult („de ce nu am?”), convingerea ca este vina altuia, ori ca trebuie sa fie vina cuiva. Sau ca problema este una anume, cand de fapt problema este ca eu cred ca nu ar trebui sa am aceasta problema. Putem sa fim convinsi de anumite lucruri care nici macar nu au sens. 

Daca principiile pe care le aparam si dupa care ne conducem viata sunt gresite, neconforme cu realitatea, avem din start convingeri limitative care la un moment dat ne vor afecta. O idee in care crezi suficient de tare si pe care o repeti suficient de des, devine o convingere. Ideile limitative sunt foarte periculoase, deoarece ele ne controleaza viata si ne determina tiparul de gandire.

Cum ne afecteaza ideile limitative viata

• Ne deformeaza realitatea. Percepem o realitate a noastra, nu pe cea obiectiva.
• Ne limiteaza viziunea asupra lucrurilor la un unghi redus. Vedem doar prin lentilele proprii.
• Ne ingreuneaza schimbarea perspectivei.
• Ne afecteaza relatiile cu alti oameni, deoarece nu le intelegem punctul de vedere.
• Ajungem sa fim depasiti de evenimente, sa nu putem tine pasul cu tendintele lumii moderne si cu progresul din jur.
• Ne determina sa luam decizii care se dovedesc a fi gresite pe termen lung.
• Ne saboteaza increderea in noi insine. Pot incerca oricate metode de crestere a increderii in mine, daca nu indepartez si ideile limitative, pentru ca acestea sunt convingeri ce stau la baza tiparului meu de gandire.
• Duc la blocaje, care pot conduce la anxietate si depresie. Uneori nu vedem unde gandim gresit, pana cand ne simtim neimpliniti, sau singuri, deprimati, nefericiti.
• Sunt o cauza a conflictelor interioare. De exemplu, vrei sa-ti faci o afacere, dar in acelasi timp ti-e teama ca iti va consuma tot timpul liber, sau ti-e teama ca nu ai suficient talent de antreprenor, ori crezi pe de alta parte ca a face bani nu este conform moralei crestine. In  mintea ta exista doua idei conflictuale si pe ambele le valorizezi la fel de mult. Efectul in viata reala este faptul ca te pregatesti sa-ti deschizi afacerea, faci planuri, dar nu reusesti sa le duci la indeplinire din cauza acestui conflict interior. Desigur, vei inventa alte motive pentru care nu ai reusit. Este greu sa admiti ca in interiorul tau nu e armonie.

Cum ajungem sa avem idei limitative

Subconstientul accepta orice vrem noi sa credem, adopta orice mesaj pe care i-l transmitem, adica orice gand pe care il gandim. Apoi face totul ca acea idee/gand/stare a lucrurilor sa devina realitate pentru noi. Asta este „puterea mintii” despre care vorbim atat de mult si pe care ne bazam sa ne indeplineasca dorintele, adica sa ne conduca spre indeplinirea obiectivelor. Noi emitem o dorinta (un gand), credem ca se va intampla, subconstientul il preia si creeaza situatii care sa conduca la indeplinirea lui, ne determina sa luam decizii in aceasta directie si profetia se implineste. Acesta este principiul legii atractiei. Insa in cazul ideilor limitative este vorba de felul in care subconstientul adopta gandurile noastre negative si le face sa devina realitate. Cum este posibil ca mintea mea sa lucreze impotriva mea?

Mintea subconstienta nu face diferenta intre un gand bun si unul rau. Mai bine spus, este gata sa adopte orice gand, pozitiv sau negativ, si sa te ajute sa-l duci la indeplinire. Orice gand repetat suficient de des, devine convingere. Daca gandul tau devine convingere, subconstientul are o putere si mai mare de a-l transpune in realitate. Cum? Asa cum am mai spus, cuvantul sau gandul nu au putere in absenta emotiei. Ea este cea care pune in miscare mintea subconstienta. Pentru a determina subconstientul sa te ajute sa-ti indeplinesti o dorinta, trebuie ca atunci cand emiti un gand, sa-i atasezi o emotie. Daca repeti des cuvintele respective, daca simti emotia corespunzatoare in timp ce faci asta si te vizualizezi in viitor in acea situatie pe care ai gandit-o, creierul te va ajuta sa ajungi in acea situatie. Acesta este mecanismul prin care creierul ne ajuta sa ne indeplinim dorintele si felul in care ne sprijina sa ne iubim pe noi insine, sau sa avem incredere in fortele proprii. Dar in acelasi fel ne „ajuta” sa transformam in convingeri si gandurile negative pe care le emitem, ideile care nu sunt in folosul nostru, dintre care unele ar putea fi chiar destructive.

Cea mai mare parte dintre noi avem idei ciudate despre cine suntem noi si multe, multe reguli rigide despre felul in care trebuie traita viata. Aceasta nu este ca sa ne autocondamnam, deoarece chiar in clipa aceasta fiecare face ceea ce crede ca este mai bine. Daca am fi stiut mai bine si daca am fi avut mai multa constiinta si intelegere, am face lucrurile diferit. (Louise Hay)

In copilarie invatam despre noi insine si depre viata de la adulti, prin imitarea comportamentului si a atitudinii lor. Daca am crescut inconjurati de adulti nefericiti, fricosi, care se simteau vinovati sau faceau pe victimele, ori prea autoritari, la maturitate vom fi la fel. Totul se leaga de emotiile pe care le-am trait in prima copilarie, pe care le consideram „acasa”. Adulti fiind, vom crea in jurul nostru un mediu emotional asemanator, deoarece asa ne simtim confortabil. Vom folosi adesea expresii de genul: „eu sunt de vina pentru…”, „nu sunt suficient de bun”, „mi-e teama ca…”, „niciodata nu fac lucrurile cum trebuie”, etc. Daca un parinte te certa, era prea perfectionist si prea autoritar, te vei certa la fel si tu. Invers, daca ti-au fost adresate laude si ai fost iubit, te vei aprecia, vei avea incredere in tine si te vei iubi mult mai mult.

Te-ai putea intreba acum: „exista parinti care inoculeaza cu buna stiinta vinovatia in mintea copiilor lor?” Sigur ca nu. Intentiile lor sunt cele mai bune. Ei incearca sa-si educe in cel mai bun mod posibil copiii si fac tot ce stiu mai bine in acest sens. Intentia este sa le transmita principii, valori si convingeri sanatoase. Doar ca de multe ori au crescut ei insisi in familii cu modele de gandire gresite, pe care le transmit mai departe pentru ca ei cred cu adevarat ca sunt adevarul absolut.

Totusi, la maturitate ne debarasam destul de mult de modelele invatate si ne cream singuri unele personale, bazate pe ce am invatat pana in acel moment, pe experienta noastra de viata, pe ceea ce preluam din influenta societatii (crezand ca e bun) si mai putin pe modelul parental. Tiparul de gandire al adultului este o combinatie intre aceste elemente si altele in proportii variabile.

Cum eliminam ideile limitative

Am vazut cat de daunatoare sunt pentru calitatea vietii noastre convingerile nesanatoase pe care le avem. Este evident cat de necesar este sa scapam de ele, sa le dizolvam si sa le inlocuim cu tipale mentale care sa lucreze in beneficiul nostru, nu in defavoarea noastra. Parcurge urmatorii pasi pentru a-ti da seama care sunt ideile care iti limiteaza viata si cum le poti inlocui sau transforma.

1. Identifica-ti conflictele interioare. S-ar putea sa nu-ti dai seama imediat care sunt acestea, pentru ca nu le-ai acordat atentie pana acum, sau nu ai realizat ca doua credinte ale tale sunt conflictuale. Cauta blocajele din viata ta. Oriunde este un blocaj, acolo este o contradictie de idei, dintre care cel putin una iti este daunatoare. (Da, ar putea fi ambele.) Dupa ce ai gasit un blocaj si o idee limitativa care te tine in stadiul in care esti, treci cu el prin etapele urmatoare si urmeaza tiparul de gandire si actiune de mai jos in acest caz particular al tau.
2. Cauta toate punctele in care esti nefericit sau nemultumit de viata ta. Oamenii sunt fericiti atunci cand modelul din mintea lor despre ceea ce este viata, relatiile, o anumita situatie se aliniaza cu realitatea. Sau cand realitatea intalneste modelul din mintea lor. Altfel, se declara nemultumiti si nefericiti. Exista situatii in care puterea este la noi, avem posibilitatea sa schimbam realitatea si s-o facem conforma cu ideea noastra despre cum trebuie sa fie acea situatie (de exemplu, daca nu suntem multumiti de felul in care aratam, putem sa adoptam un stil de viata mai sanatos, sa facem sport, sa mai slabim, sa ne ingrijim mai mult si dupa o vreme vom fi multumiti de noi insine si de imaginea noastra). Dar exista si situatii care nu depind de noi (daca e pace sau razboi, clima, ce iubit isi alege fiica mea, etc.), pe care nu le putem controla si nu e sanatos sa traim intr-o constanta nemultumire. In aceste situatii trebuie sa ne ajustam tiparul de gandire, sau poate doar anumite convingeri care se intersecteaza cu realitatea. Scopul este sa fim multumiti de viata noastra. Iar ideea este ca eu nu sunt centrul universului si lumea nu se invarte in jurul meu. Trebuie sa invat sa iau anumite lucruri asa cum sunt si in acelasi timp sa fiu fericit. Cu cat mai mult ma incapatanez sa gandesc: „lucrurile trebuie sa fie asa cum cred eu”, cu atat mai multe conflicte interioare voi avea. Fie modific realitatea incat sa se suprapuna peste convingerile mele (in masura in care este posibil), fie imi ajustez tiparul de gandire si convingerile. De obicei este nevoie de putin din fiecare.
3. Gandeste-te: ce este cel mai important pentru tine azi, nu ceea ce crezi ca ar trebui sa faci bazandu-te pe tipare de gandire vechi (fie ale tale, fie dobandite din familie, sau din societate). Acest gand te ajuta sa te motivezi singur, sa-ti dai seama de ce este atat de important sa renunti la convingerile care nu iti mai folosesc. Ai nevoie de ceva palpabil, de un lucru evident care iti da certitudinea ca e bine ce faci, ca este necesar sa-ti schimbi gandirea. Daca nu tii cont de acest aspect si nu solutionezi conflictul din mintea ta, ai putea reusi in demersul tau, dar nu te vei simti implinit.
4. Aliniaza-ti viata cu ceea ce este important pentru tine, cu ceea ce pretuiesti cel mai mult. Reprogrameaza-ti gandirea. Trebuie sa faci niste transformari la nivel de gandire, de idei. Asta nu este usor si trebuie facut cu atentie. Nu trebuie neaparat sa renunti la o idee care te limiteaza si la o convingere a ta, daca ea reflecta una dintre valorile tale in viata. Trebuie sa o transformi, pentru a o alinia cu toate valorile tale. Cum? Apelezi la principiile universal valabile, care reflecta corect realitatea si despre care am discutat intr-un articol trecut. Te raportezi la principii, la valorile tale si la ceea ce este important pentru tine acum, pentru a elimina ideile limitative care iti stau in cale. In realitate, le transformi, iti ajustezi convingerile treptat. Cand constientizezi ca ai gandit gresit pentru o vreme, ai putea sa fii suparat pe tine. Nu trebuie sa te simti vinovat; toata lumea are idei limitative, mai grave sau mai putin grave. Uneori ne putem insela in ceea ce credem. Trecutul nu mai poate fi schimbat, dar ai prezentul in care sa actionezi.
5. Actualizeaza-ti imaginea de sine. De ce nu putem elimina brusc o idee limitativa? Pentru ca este o convingere a noastra, este puternica si chiar si atunci cand ajungem sa ne dam seama ca nu ne face bine, ne e greu sa renuntam la ea deodata; simtim ca ne fuge pamantul de sub picioare, ca nu mai avem stabilitate, ca suntem vulnerabili, ca nu mai avem certitudine. Oamenii au nevoie de certitudine ca de aer. Avem nevoie sa fim consecventi imaginii pe care o avem despre noi insine. Ea este o certitudine („stiu cu siguranta cine sunt”). Dar in viata evoluam, ne dezvoltam, ne transformam in mod intentionat sau nu si de aceea e nevoie sa ne actualizam periodic in minte imaginea noastra despre noi insine. Daca am in minte o imagine de sine veche de ani de zile, dar eu m-am transformat intr-un om nou, imi va fi cu atat mai greu sa elimin o idee limitativa. De aceea o transform treptat, o aliniez cu valorile si principiile mele de viata, conform cu imaginea de sine actuala, pana cand conflictul interior este eliminat. In acel moment, ideile limitative au disparut, nu ma mai blocheaza, ci ma ajuta sa ajung acolo unde imi doresc, pentru ca sunt transformate in noi convingeri, sanatoase.

Am nevoie sa-mi acord ceva timp pentru acest proces, pentru a ma putea obisnui cu noile mele convingeri. Poate fi un proces dureros sa renunt la convingeri vechi, unele dintre ele formate in copilarie, implantate in mintea mea de catre parinti, conform cu credintele si convingerile lor. Trebuie sa am un dialog interior foarte deschis cu mine insumi si un dialog imaginar cu parintii mei, in care sa rezolv eventuale conflicte interioare. Sa inteleg ca ei au facut ce au stiut mai bine atunci si ce au crezut ca e bine pentru ei si pentru mine, cu cele mai bune intentii, conform cu ceea ce li s-a transmis la randul lor.

Sa inteleg ca in plus, lumea se schimba, vremurile se schimba si unele conceptii nu mai sunt valabile cateva decenii mai tarziu. Si tocmai de aceea trebuie sa am intelegere pentru tot ce a fost in trecut si nu mai pot schimba. Inclusiv pentru propriile mele decizii si convingeri care mi-au guvernat pana azi viata, dar care au ajuns sa nu mai fie compatibile cu mine, cel de acum si cu cel care vreau sa devin.

Trebuie sa ne examinam un pic mai mult trecutul si sa ne uitam la cateva crezuri care ne-au condus. Unii gasesc aceasta curatire foarte dureroasa, dar nu trebuie sa fie asa. Inainte de toate, putem sa ne uitam acolo sa vedem ce este de curatit. Daca vrei sa faci curatenie intr-o incapere, vei analiza fiecare lucrusor din acea incapere. La unele lucruri te vei uita cu drag, le vei sterge de praf si le vei lustrui sa le dai o noua stralucire. Unele lucruri vei vedea ca au nevoie de finisare si de reparatii si iti vei nota sa le faci. Pe altele nu le vei mai folosi niciodata si a venit timpul sa te lipsesti de ele. Reviste si ziare vechi si farfurii murdare din carton pot fi aruncate cu calm la gunoi. Fii calm cand cureti gunoiul din incapere. Este exact la fel cand vrem sa ne curatam incaperea mentala. Nu este nevoie sa ne enervam cand unele din crezurile de acolo sunt bune de aruncat la gunoi. Lasa-le sa se duca, la fel de usor cum ai arunca la gunoi resturile de mancare de pe farfurie. Te-ai apuca sa scormonesti in gunoiul de ieri ca sa-ti pregatesti cina de astazi? Te apuci sa scormonesti gunoiul mental vechi ca sa-ti creezi experientele de viata de maine? (Louise Hay)

Trebuie sa inteleg ca am o responsabilitate fata de mine sa las in urma idei care nu ma mai servesc, sau imi fac rau si sa adopt cu inima deschisa convingeri noi, mai sanatoase, care imi vor aduce linistea interioara, sansa sa reusesc in viata si sentimentul de implinire de-a lungul drumului care ma asteapta. Calitatea vietii mele este mai importanta decat sa fiu captiv unor idei limitative. Pe de alta parte le sunt dator copiilor mei: sa fiu un model de flexibilitate in gandire, clarviziune, de armonie interioara si sa-i educ sa devina oameni liberi, care nu pornesc in viata cu un bagaj de programari mentale, ce i-ar impinge in cutia unor idei limitative. In schimb, sa-i ajut sa porneasca in viata cu principii sanatoase. Sau cel putin sa stie ca este normal si firesc ca oamenii sa se transforme, ca fara schimbare nu exista evolutie si ca e bine sa-si ajusteze periodic convingerile.

Cred ca „a da aripi” copiilor nostri inseamna sa-i inzestram cu libertatea de a transcende scenariile negative care ne-au fost transmise. Cred ca inseamna a deveni o „persoana de tranzitie”. In loc de a transfera vechile scenarii generatiei urmatoare, le putem transforma. (Stephen Covey)

Sursa foto