Plamanii ne ajuta sa respiram profund, sa facem sport, sa inotam, sa cantam, sa ne relaxam, sa ne oxigenam sangele si celulele, sa simtim mireasma florilor si parfumul persoanei iubite. Aparatul respirator este capabil sa ne regleze bataile inimii printr-o respiratie corecta, ceea ce este vital in unele afectiuni ale inimii si presiunii arteriale. Iti spun toate acestea nu pentru ca nu le sti, ci ca sa-ti amintesc de importanta respiratiei in viata noastra. Un act atat de firesc ca respiratul ne ajuta sau chiar ne salveaza in anumite situatii daca stim cum sa ne pastram sanatatea plamanilor si a aparatului respirator.
Un organism in stare perfecta de functionare este cheia vitalitatii si a longevitatii. Ca in cazul celorlalte sisteme ale corpului, masurile pe care trebuie sa le luam pentru a avea un aparat respirator sanatos trebuie respectate mereu, nu doar cand ne imbolnavim. Iata ce trebuie sa faci pentru a avea un sistem respirator curat.
Respira profund. Din pacate cei mai multi dintre noi respiram superficial, adica avem genul de respiratie care abia ajunge in piept. Daca suntem agitati, respiram scurt si rapid, iar asta ne creste pulsul si il poate face neregulat, iar implicit ne ridica nivelul de stres. Pentru a ne imbunatati functia plamanilor, respiratia corecta este cea profunda, totala.
Este bine ca macar la primele incercari de respiratie profunda sa stai intins, dar tehnica se poate executa si asezat pe un scaun, sau stand in picioare.
Aseaza-ti o mana pe stomac si una pe piept. Inspira adanc si incet, timp de 5 secunde, observand si imaginandu-ti plamanii cum se umplu cu aer. Diafragma (muschiul dintre plamani si stomac) va cobori ca sa faca loc plamanilor ce se umplu cu aer si va face stomacul sa se ridice. Vei simti acest lucru cu palma asezata pe stomac. Pieptul se va ridica si se va mari si el, datorita aerului patruns in plamani. Este in regula daca simti un usor disconfort in zona abdomninala. Acum expira incet, timp de 7 secunde, eliminand aerul din plamani si apoi contracta putin muschii abdominali pentru a scoate tot aerul din plamani, inainte de a inspira din nou.
Respiratia profunda are multe avantaje pentru organism:
- ajuta la transportarea oxidului de azot, un foarte puternic dilatator al plamanilor si al vaselor de sange, care se afla in cavitatea nazala catre plamani; acesta ajuta plamanii si vasele de sange sa functioneze mai bine
- daca respiram adanc, plamanii vor ajunge de la o saturare cu oxigen de 98% la una de 100%; pare putin, dar aceasta face diferenta pana la o stare de sanatate perfecta
- ajuta la imbunatatirea curatarii sistemului limfatic, care elimina toxinele din organism
- ne ajuta sa ne relaxam
- daca respiram mai incet in perioadele de tensiune, ne ajuta sa ne calmam si ne permite sa actionam mental si fizic la un nivel mai inalt
- ne ajuta sa scapam de stres si sa traim mai mult
- ne ajuta sa ne dozam energia in timpul exercitiilor fizice (cand facem sport, pauzele scurte in care respiram profund ne ajuta sa crestem rezistenta organismului).
Recomandarea medicilor este sa respiram adanc de zece ori dimineata, de zece ori seara si de cate ori avem nevoie in timpul agitatiei de peste zi. Daca respiram profund de cateva ori, permitem unei cantitati mai mari de oxigen sa patrunda in sange, ne linistim si facem pulsul sa scada.
Fa un test simplu al sanatatii plamanilor. Testul este banal si dureaza doar un minut. Urca repede doua randuri de scari, sau mergi pe jos cateva sute de metri. Daca poti face asta fara sa te opresti pentru a te odihni si fara a suiera, plamanii tai sunt in stare buna. Dar daca simti ca nu mai ai aer sau ca trebuie sa te opresti, acesta este un semn ca plamanii tai sufera dintr-o cauza, chiar daca este vorba de inima ca sursa a problemei. In aceasta situatie organele tale nu au suficient oxigen, iar unele dintre ele sunt total lipsite de oxigen, ceea ce in timp le va imbolnavi si pe ele.
Acest test se face si pentru a stabili daca un pacient este pregatit pentru o operatie. La cei care trec acest test, riscul de a muri sau de a fi afectati in timpul operatiei este egal cu al persoanelor cu zece ani mai tinere. Testul indica abilitatea plamanilor de a inspira oxigen si a expira dioxid de carbon. Este indicat sa faci acest test foarte simplu o data pe luna pentru a vedea in ce forma esti.
Controleaza calitatea aerului pe care il respiri. Pe langa faptul ca este bine sa te feresti de poluare si de inhalarea de substante toxice (ca fumul, gazele de esapament, vaporii toxici din unele medii de lucru, mucegaiul), este necesar si sa stai in spatii bine aerisite sau in medii naturale speciale. Cu cat o casa este mai bine etanseizata, cu atat mai bine sunt inchise in ea substantele toxice pe care le emana noile materiale de constructie sau unele vopsele.
Mergi intr-o sera. Plantele imbunatatesc calitatea aerului pentru ca produc oxigen si indeparteaza poluantii din aer. Un studiu NASA arata ca filodendronul si crinul verde sunt cele mai eficiente.
Ia suplimente nutritive. Ca de obicei, consider ca inainte de a ajunge la medicamente si suplimente trebuie sa incerci metodele naturale. Cel mai bine este ca orice pilula sa fie luata doar la recomandarea medicului.
Magneziul relaxeaza bronhiile si ajuta in cazurile de astm, iar doza zilnica este de 400 mg.
N-acetilcisteina poate fi luata cand expectorezi mucus din plamani in mod repetat (nu doar cand iti sufli nasul – ceea ce se datoreaza afectiunii sinusurilor). Aceasta substanta subtiaza mucusul si creste productia unei alte substante numite glutation, care ajuta la refacerea tesutului pulmonar. Se recomanda o doza de 600 mg de doua ori pe zi.
Cofeina ii ajuta pe cei care sufera de astm prin faptul ca stabilizeaza si largeste caile respiratorii si usureaza respiratia.
Fa sport. Exercitiile fizice intaresc atat inima, cat si plamanii. Cele mai eficiente sunt exercitiile de tip aerobic cum sunt alergatul, inotul, mersul alert, sau mersul pe bicicleta. In timp, efectele sportului se simt atat in tonusul si vitalitatea intregului organism, cat si in usurinta respiratului. Miscarea imbunatateste circulatia, iar aceasta favorizeaza transportul oxigenului din sange la celule si al dioxidului de carbon la plamani pentru a fi expirat. Este important ca in timp ce facem sport sa respectam regulile de respiratie, adica se expira pe comprimare si se inspira pe revenire, sau pe relaxarea muschilor. Cu cat esti mai antrenat fizic, cu atat ai plamanii intr-o stare mai buna de functionare, deoarece ei se obisnuiesc sa fie supusi la tot felul de exercitii fizice si de ritmuri ale respiratiei.
Renunta la fumat, atat la cel activ, cat si la cel pasiv. Fumatul ne expune riscului de a face cancer, emfizem pulmonar sau bronsita. Acesta nu mai este un mit, o dovedeste numarul tot mai mare de bolnavi. Fumatul pasiv (a respira un aer plin de fum de tigara) este la fel de periculos ca fumatul activ (atunci cand fumezi tu). O ora de stat in fumul provenit de la tigarile altora este ca si cum ai fuma tu patru tigari. La fiecare tigara fumata de altcineva langa tine, inhalezi o treime din fum.
A te lasa de fumat nu este usor deoarece tigarile dau dependenta fizica, dar si psihica. Din punct de vedere fizic, fumatul poate declansa eliberarea de dopamina – o substanta care se gaseste in mod natural in organism si care atenueaza durerea si produce placere. Cand fumezi, te obisnuiesti cu nivelul crescut de dopamina, iar cand renunti la fumat tanjesti dupa tigari, dar de fapt tanjesti dupa senzatia de placere data de dopamina. De aceea multi oameni cand se lasa de fumat, inlocuiesc tigara cu bomboane; zaharul determina secretia de hormoni ai starii de bine – cea careia ii simtim lipsa. Ei insa se mint spunandu-si ca simt nevoia sa inlocuiasca obiceiul fumatului cu un alt obicei. Intrebarea este de ce il inlocuiesc cu mancatul si nu cu sportul de exemplu. Raspunsul este evident: ei cauta o stare de bine imediata, pe care le-o da zaharul. Din fericire acel nivel de dopamina nu ramane ridicat si daca renunti la fumat, poti sa-ti readuci nivelul de dopamina la normal si dupa un timp sa nu mai simti dependenta de tutun. Aceste fenomene dovedesc faptul ca nicotina este un drog.
Din punct de vedere psihic, fumatul devine o dependenta comportamentala. Fumezi la o bere, la cafea, dupa cina, in timp ce te uiti la un meci, iar asta devine obisnuinta. Cea mai grea parte in a renunta la fumat este prima saptamana. Simti nevoia sa fumezi, esti indispus, incepi sa produci si sa expectorezi multa mizerie din plamani. Dar toate acestea trec dupa cateva saptamani, daca reusesti sa rezisti. Important este ca inca din prima zi, in care doar reduci numarul tigarilor fumate, sa inlocuiesti acest obicei cu unul sanatos, de exemplu cu mersul pe jos, sau cu alergatul timp de cateva minute pe zi. Renuntarea la fumat nu este imposibila si e unul din cele mai importante lucruri pe care le poti face pentru sanatatea ta.
Un fapt interesant legat de respiratie este faptul ca doar uneori cascatul se datoreaza oboselii. De cele mai multe ori cascam pentru ca organismul simte o scadere a oxigenului din sange si ne cere sa cascam pentru a inspira mai mult oxigen. Insa nu se stie inca de ce cascatul este contagios.
Plamanul este un organ care nu se regenereaza si de aceea este extrem de important sa-l pastram intact si in stare foarte buna de functionare. Daca aplicam cele cateva masuri simple de mai sus, putem sa ne pastram sanatatea plamanilor si a aparatului respirator pana la adanci batraneti.
Sursa: Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz – ”Tu, ghid de functionare”
