Principiul gandirii corecte
Perceptia realitatii este foarte diferita de la un om la altul. Doi sau mai multi oameni pot privi acelasi lucru si pot vedea lucruri total diferite. In functie de cunostintele lor si de experienta de viata, fiecare va da alt sens si alta semnificatie unor obiecte, evenimente, cuvinte, atitudini si comportamente ale altor oameni.
“Toata cunoasterea noastra isi are originea in perceptiile noastre.” (Leonardo da Vinci)
Mai intervine o problema care complica si mai mult lucrurile: atunci cand judecam ceva, apelam la experiente din trecut, adica le cerem ajutorul amintirilor, pentru a putea face legaturi si a ne forma o parere. Doar ca memoria omului nu este exacta. Creierul nostru nu poate stoca amintirile pana in cele mai mici detalii. Poate pastra doar evenimentele mari si importante, ideile esentiale si situatiile care ne-au marcat sau care sunt importante pentru noi. Raman pe afara foarte multe detalii si multe minute si secunde despre care nu am putea spune exact cum s-au derulat sau ce au continut. Cu alte cuvinte, memoria si amintirile noastre au foarte multe goluri.
Creierul, insa, nu ne lasa sa simtim asta si incearca sa umple golurile cu imagini care se potrivesc langa ceea ce ne amintim cu siguranta. El “tese” pentru noi evenimentele trecute. Este evident insa ca niciodata o amintire nu este suta la suta precisa. Atunci cand rememoram evenimente, creierul face tot ce poate pentru a ne pune la dispozitie un moment din trecut pe care i-l cerem.
Daca teoretic realitatea este una singura, iar noi o interpretam si o percepem diferit, inseamna ca ne inselam fiecare din noi in mai multe privinte. Poate ca eu percep corect o frantura din realitate, tu o alta, vecinul o alta si asa mai departe.
De unde stim atunci care este realitatea adevarata?
Nu stim.
E tulburator sa te gandesti ca s-ar putea sa te inseli in multe privinte, dar pur si simplu este posibil ca omul langa care stai in tren sa aiba mai multa dreptate intr-o problema oarecare. Trebuie sa ne impacam cu asta si sa ne gandim mai bine data viitoare cand nu acceptam parerea cuiva, ca fiind la fel de buna ca a noastra si la fel de conforma cu realitatea. S-ar putea sa fie corespunzatoare “realitatii lui”.
Mai mult decat atat, acelasi om in momente diferite vede acelasi eveniment in moduri diferite. Evident ca realitatea nu s-a schimbat, ci el o vede diferit. De ce? Pentru ca priveste lucrurile din alt unghi, din alt punct de vedere, le analizeaza dupa alte criterii poate, sau dupa noile circumstante ale momentului. Cel mai bun exemplu este al oamenilor care au suferit de o boala grava, un acccident, sau un eveniment tragic. Dupa ce au trecut prin acea experienta, majoritatea afirma ca privesc viata cu alti ochi, ca li s-a schimbat perspectiva si perceptia realitatii, ca li s-au schimbat preferintele, dorintele si idealurile in viata, dar mai ales prioritatile. In general, ei pretuiesc mai mult viata si au mai mult respect fata de oameni, natura si tot ce-i inconjoara.
Pericolele cele mai mari, ca urmare a perceptiei posibil gresite asupra realitatii sunt:
Toate acestea ne fac sa ne dam seama cat de important este felul in care percepem realitatea. Perceptia realitatii determina ce decizii luam in viata si daca gresim atunci cand decidem in ce directie sa mergem, viata ni se poate schimba radical. Iar hazardul este ca exista o multime de factori in functie de care percepem realitatea:
Aceste influente ne-au format modul de gandire si de perceptie a lumii, a realitatii si a propriei persoane. Astfel „am fost invatati” cum sa vedem lucrurile, ca realitatea este intr-un fel sau altul. Si cum in viata fiecarui om exista o combinatie unica de influente si contacte sociale si culturale, fiecare om ajunge sa vada lucrurile diferit. Fiecare percepem o realitate a noastra, care este sau devine reala pentru noi, nu neaparat si pentru altii. In acest fel alt om vede ce vezi si tu, dar intelege altceva pentru ca analizeaza prin prisma cunostintelor lui si a experientei sale de viata. Si pentru viata lui, el are dreptatea lui.
Mai mult, exista inca un factor important care are o influenta majora asupra convingerilor noastre: tendinta de confirmare a ceea ce credem deja (numita confirmation bias). Aceasta tendinta presupune ca suntem inclinati sa cautam, interpretam, favorizam si sa ne reamintim informatii intr-o maniera care confirma o idee de care suntem deja convinsi. In tot acest timp acordam o atentie disproportionat mai mica altor aspecte sau variante ale realitatii, ceea ce nu face decat sa ne indeparteze de realitatea obiectiva. Cu alte cuvinte, avem tendinta sa fim deschisi aproape exclusiv catre informatii ce confirma ceea ce noi credem. Asta inseamna ca acumulam informatie si ne reamintim selectiv trecutul, iar prezentul il interpretam prin lentila a ceea ce stiam pana acum – lucru periculos pentru dezvoltarea noastra si pentru asimilarea de informatii si concepte noi.
Este clar ca trebuie sa ne antrenam pentru a reusi sa vedem realitatea cat mai aproape de adevar, de ceea ce este ea.
Acest lucru se poate face prin schimbarea perspectivei: privirea problemei din mai multe unghiuri diferite.
Exercitiu de schimbare a perspectivei:
Atunci cand te confrunti cu orice problema, situatie noua, nevoie de a lua o decizie, sau orice situatie in care iti faci o parere despre ceva, dupa ce iti faci o prima impresie, incearca sa te gandesti cum ar fi daca te-ai insela. In aceasta situatie, problema s-ar pune dintr-un unghi total opus. Incearca sa privesti situatia de parca ar fi total invers. Daca ti se pare mai usor, gandeste-te cum ar vedea lucrurile un om care te-ar contrazice si ar spune ca te inseli, ca lucrurile sunt exact pe dos.
Aceasta este doar una din multele variante posibile, este varianta diametral opusa. Problema respectiva poate fi, insa, vazuta si din alte unghiuri. Adica lucrurile nu sunt neaparat albe sau negre, ele pot fi si gri, chiar in mai multe nuante de gri. Adevarul poate fi la mijloc, mai aproape de varianta ta, mai aproape de varianta opusa, sau altul decat poti tu sa gasesti. Realitatea este ca un cerc, in care fiecare raza poate fi o alta perspectiva, asemanatoare cu cele din apropierea ei si tot mai diferita de cele mai indepartate. Realitatea are o multitudine de perspective si toate pot fi adevarate. Depinde de unghiul din care privesti.
Stiu. Acum te gandesti ca poate nu te vei apropia niciodata suficient de mult de perceperea realitatii adevarate. Ai dreptate. Dar asta nu este o tragedie, pentru ca suntem cu totii in aceeasi situatie. Trebuie sa traim cu aceasta incertitudine. Putem doar sa ne straduim cat de mult putem sa facem acest exercitiu de schimbare a perspectivei asupra lucrurilor, care ne va da in timp flexibilitatea in gandire de care avem nevoie pentru a fi capabili sa privim lucrurile din mai multe puncte de vedere. Cu timpul vom reusi sa fim suficient de antrenati, incat sa privim o situatie nu doar din punctul nostru de vedere si din cel opus, ci si din altele. Aceasta ne va oferi o perspectiva mult mai larga asupra lucrurilor, ceea ce ne va ajuta sa luam decizii mai bune, deci directii mai bune.
Iar al doilea lucru pe care putem sa il facem este sa ne dezvoltam atentia. Cu cat suntem mai atenti la detalii, cu atat mai multe conexiuni putem face si ajungem sa citim printre randuri, sa evaluam mai bine orice situatie. Atentia ne ajuta si sa dobandim mai repede capacitatea de a ne schimba perspectiva si de a vedea lucrurile din perspectiva altora.
Exista mai multe elemente ce tin de fiecare om si care pot da o perceptie gresita a realitatii: mentalitati, idei limitative, idei preconcepute luate din societate, neatentie, concentrare pe un singur aspect al unei probleme, etc. Toate acestea ne ingreuneaza si evolutia si exercitiul de schimbare a perspectivei. Este bine ca treptat sa lucram si la ele, pentru a le alinia scopurilor noastre in viata.
Un exemplu bun este cel al tinerelor obsedate de felul in care arata, care se vad adesea mai slabe sau mai grase decat sunt. De cele mai multe ori toata lumea le spune ca se inseala, dar ele parca nu vor sa inteleaga ca se inseala. Sunt convinse ca o lume intreaga greseste si ele au dreptate. Este chiar absurd, nu-i asa? Cauza acestui fapt o reprezinta ceea ce isi spun ele insele. Daca ii repeti creierului ca esti gras, de la o vreme te va crede si te va face sa te vezi in oglinda ca fiind gras. Aceste fete sunt perfect normale, dar au o problema de gandire legata de mesajele pe care le transmit propriului creier. Daca problema nu se rezolva timpuriu prin control mental si schimbarea perceptiei realitatii, ele pot ajunge chiar anorexice, ceea ce este de competenta doctorilor si a psihologilor. Acest mod de gandire le va face sa ia decizia gresita de a se infometa.
In general, nu este intelept sa fim rigizi. Cu cat mai flexibili suntem, cu atat mai usor putem vedea situatiile din mai multe unghiuri si putem ajunge sa avem o perceptie mai sanatoasa a realitatii, mai apropiata de adevar. Flexibilitatea in gandire este una din trasaturile cheie ale oamenilor de succes. Ea ii ajuta sa aiba o perceptie buna a realitatii, apropiata de adevar, iar asta le da posibilitatea sa ia decizii bune si care ii conduc la rezultate si la succes.
Cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci legat de ajustarea perceptiei realitatii, este sa te ajuti singur. Este vorba de ganduri, deci se poate face oricand, oriunde, fara ca cineva sa stie la ce te gandesti. Exerseaza cat de mult poti, pana cand vei observa ca iei decizii tot mai bune.
Daca ai apela la un coach (antrenor), el te-ar ajuta sa privesti orice situatie si din alte unghiuri. Coachingul exact asta este: acesti antrenori nu iti ofera raspunsuri, ci iti pun intrebari potrivite, care sa te ajute pe tine sa gasesti raspunsurile tale la o problema. Astfel, tu singur rezolvi problema, in maniera ta, dar cu ajutor. Daca ai vreodata o problema importanta care te preocupa, poti angaja un coach care sa te ajute sa rezovi mai repede situatia. Insa daca nu este ceva grav, poti face si singur acest lucru si sa economisesti banii. Self coaching-ul (sa-ti fii propriul antrenor) este intotdeauna cea mai apropiata solutie la orice problema de gandire sau de perceptie a realitatii ai avea.
Am citit recent un articol despre perceptia realitatii care mi-a placut foarte mult si in care am regasit viziunea mea asupra realitatii. Este un articol lung, dar cred ca iti va placea, daca te intereseaza sa afli mai multe despre acest subiect.
“Sa privesti inseamna ceva, sa vezi ceea ce privesti este altceva. Sa intelegi ceea ce vezi este un lucru nou. Sa inveti din ceea ce ai inteles, este iar altceva. Dar sa actionezi pe baza a ceea ce ai invatat, este ceea ce conteaza de fapt cu adevarat.” (Anonim)
Care a fost cea mai interesanta, ciudata sau socanta situatie prin care ai trecut si in care ti-ai dat seama la final ca te-ai inselat? Ce ai facut? Ai folosit vreodata tehnica schimbarii perspectivei pentru a-ti modifica perceptia realitatii?